Educaţia trebuie să rămână un drept şi un bun comun al umanităţii, iar tehnologia să fie pusă în slujba omului, a afirmat, luni, preşedintele Nicuşor Dan, într-un mesaj transmis cu prilejul evenimentului „Gala UNESCO 70 România”, organizat în cadrul programului „UNESCO 70 România – Celebrăm trecutul, construim împreună viitorul”, transmite Agerpres.

Mesajul şefului statului a fost prezentat de consilierul prezidenţial pentru Educaţie şi Cercetare, Valentin-Sorin Costreie.

Nicuşor Dan a susţinut că educaţia rămâne esenţială.

„Rolul său capătă noi valenţe mai ales în era inteligenţei artificiale. Prin acţiunile sale recente, UNESCO a reiterat faptul că tehnologia trebuie să servească omul, iar educaţia să rămână un drept şi un bun comun al umanităţii, care cultivă gândirea critică, autonomia şi responsabilitatea. Pentru România, această perspectivă este importantă. Noile tehnologii pot contribui la cercetarea, protejarea şi transmiterea patrimoniului către noile generaţii, cu respect pentru autenticitatea şi semnificaţia sa”, a completat preşedintele.

Şeful statului a amintit că, în urmă cu 70 de ani, România devenea stat membru al UNESCO, alăturându-se, astfel, „unui proiect bazat pe o convingere durabilă: pacea se construieşte prin educaţie, ştiinţă, cultură şi cooperare”, iar astăzi, după şapte decenii, această opţiune „ne obligă nu doar să ne amintim principiile fondatoare, ci mai ales să construim în continuare”.

În mesajul său, preşedintele a evidenţiat contribuţia patrimoniului românesc la patrimoniul universal.

„De la Delta Dunării la Ansamblul monumental de la Târgu Jiu, de la Doină la Cămaşa cu altiţă şi la Cobză, patrimoniul românesc îmbogăţeşte patrimoniul umanităţii. Este o recunoaştere internaţională care ne onorează, dar ne şi obligă să păstrăm acest patrimoniu, să-l facem cunoscut şi să-l transmitem generaţiilor următoare”, a spus Nicuşor Dan.

El a remarcat, totodată, accentul tot mai puternic pus de UNESCO, în ultimii ani, pe implicarea comunităţilor locale şi pe încurajarea tinerilor să participe la protejarea şi transmiterea patrimoniului.

„O astfel de direcţie este necesară şi în România, pentru că patrimoniul nu este protejat doar prin instituţii, ci mai ales în mod dinamic, atunci când este respectat şi asumat de comunităţi, iar generaţiile tinere îl cunosc şi îl consideră parte vie a propriului lor viitor”, a afirmat şeful statului.

Preşedintele a apreciat că, de-a lungul celor 70 de ani de apartenenţă la organizaţie, prezenţa românească în cadrul UNESCO a fost în continuă creştere şi diversificare.

„Astăzi, nu vorbim doar despre o simplă prezenţă instituţională, ci de o amplă reţea de iniţiative şi instituţii, de la şcoli asociate UNESCO, universităţi şi institute de cercetare, până la oraşe creative, geoparcuri şi rezervaţii ale biosferei. Prin toate acestea, principiile UNESCO capătă o dimensiune concretă şi ne ajută să construim o societate mai deschisă, mai informată, mai incluzivă şi mai sustenabilă”, a completat Nicuşor Dan.

Şeful statului a subliniat că apartenenţa la UNESCO presupune responsabilitatea de a proteja patrimoniul.

„Dincolo de prestigiul siturilor şi tradiţiilor noastre recunoscute la nivel internaţional, UNESCO înseamnă, înainte de toate, responsabilitate. Înseamnă asumarea unor acţiuni concrete. Vorbim despre datoria de a le oferi tinerilor un sistem educaţional care să-i pregătească pentru o lume în schimbare. Vorbim despre protejarea patrimoniului în faţa schimbărilor climatice şi a crizelor actuale, despre curajul de a investi mai mult în ştiinţă şi cunoaştere şi despre apărarea, fără compromisuri, a diversităţii culturale şi a libertăţii de exprimare”, a susţinut el.

Astfel, potrivit lui Nicuşor Dan, cei 70 de ani de cooperare „nu reprezintă un simplu moment de bilanţ, ci un punct de plecare pentru o nouă etapă”.