Săptămâna aceasta trecem printr-un nou episod de încercare de numire a unui Guvern. Siegfried Mureșan este a treia propunere de până acum a președintelui Nicușor Dan. Premierul desemnat a venit cu o listă de miniștri PNL-USR-UDMR, unii deja în funcții, și cu un program de guvernare ce continuă reformele începute de Ilie Bolojan, dar promite și creșteri de pensii și salarii și scădere a taxării pe muncă. Trecerea Guvernului Mureșan este incertă, deoarece acesta adună doar 169 din cele 233 de voturi necesare pentru învestire. Deznodământul votului va fi crucial pentru evaluarea de rating pe care agenția Standard&Poor’s o va realiza pentru România la finalul acestei săptămâni.

Cine este Siegfried Mureșan

Pe 17 septembrie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe europarlamentarul Siegfried Mureșan.

Siegfried Mureșan este considerat unul dintre cei mai influenți reprezentanți ai României în instituțiile europene, după o carieră de peste 10 ani în aceste structuri. În prezent, Siegfried Mureșan este negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, fiind primul europarlamentar român desemnat pentru acest rol strategic.

O persoană ca Siegfried Mureșan poate fi cheie pentru ambițiile României de buget alocat în cadrul următorului cadru financiar anual.

Citește aici parcursul profesional al lui Siegfried Mureșan.

Lista de miniștri

Siegfried Mureșan a anunțat lista Guvernului, care include atât miniștri care au făcut anterior parte din Guvernul Bolojan, cum ar fi ministrul Finanțelor Alexandru Nazare și Dragoș Pîslaru ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, cât și nume care au făcut parte din alte Guverne (Raluca Turcan, Sebastian Burduja), dar și nume complet noi, cum ar fi Andrea Chiș la Ministerul Justiției.

  • Siegfried Mureșan – premier desemnat (PNL): europarlamentar din 2014 și vicepreședinte al PPE. Are experiență în negocierile privind bugetul UE și PNRR și în politici economice europene.
  • Mircea Abrudean – vicepremier și ministru de Interne (PNL): fost secretar general al Guvernului și prefect de Cluj, cu experiență în administrație, fonduri europene, infrastructură și procesul de aderare la OCDE.
  • Radu Miruță – vicepremier și ministru al Apărării (USR): inginer telecomunicații și fost ministru al Economiei, interimar al Apărării și Transporturilor în Guvernul Bolojan. Portofoliul său este legat de modernizarea armatei, NATO, industria de apărare și instrumentul european SAFE.
  • Barna Tánczos – vicepremier și ministru al Agriculturii (UDMR): fost ministru al Mediului și ministru al Finanțelor, cu experiență în agricultură, păduri, resurse naturale și politici de mediu, vicepremier în Guvernul Bolojan.
  • Alexandru Nazare – ministrul Finanțelor (independent): fost și actual ministru al Finanțelor, implicat în consolidarea fiscală, construcția bugetului, PNRR și relația cu Comisia Europeană.
  • Raluca Turcan – ministrul Muncii (PNL): fost ministru al Muncii și al Culturii, cu experiență în politici privind ocuparea, pensiile și protecția socială.
  • Oana Gheorghiu – ministrul Sănătății (PNL): cofondatoare Dăruiește Viață, fără experiență ministerială anterioară în sănătate; vicepremier fără portofoliu în Guvernul Bolojan, profilul său este legat de proiecte mari de infrastructură medicală, finanțare și colaborarea public-privat.
  • Mihai Dimian – ministrul Educației (independent): academician și inginer, fost rector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, cu experiență în cercetare, inovare și proiecte europene, ministru în Guvernul Bolojan.
  • Sebastian Burduja – ministrul Energiei (PNL): revine la portofoliu după mandatul 2023-2025. Experiența sa include dezvoltarea mecanismului Contracts for Difference și politici pentru investiții în energie regenerabilă.
  • Dragoș Pîslaru – ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (PNL): fost ministru al Muncii, ministru al fondurilor europene și interimar al Muncii și în Guvernul Bolojan, europarlamentar, implicat în trecut în RRF, InvestEU și arhitectura fondurilor europene.
  • Andrea Chiș – ministrul Justiției (independent): fost judecător și membru CSM, cu peste 28 de ani în magistratură. Profilul este legat de independența justiției, reforma judiciară și guvernanța instituțională.
  • Cseke Attila – ministrul Dezvoltării (UDMR): fost ministru al Sănătății și al Dezvoltării, cu experiență în administrație, infrastructură și programe precum Anghel Saligny, ministru în Guvernul Bolojan.
  • Koppány Ötvös – ministrul Culturii (UDMR): arheolog și specialist în management cultural, fost director de muzeu și secretar de stat în Ministerul Culturii.
  • Cătălin Drulă – ministrul Transporturilor (USR): fost ministru al Transporturilor și specialist în infrastructură, cu experiență în proiecte precum A7 și A8 și în reforma achizițiilor publice.
  • Oana Țoiu – ministrul Afacerilor Externe (USR): actual ministru de Externe, cu accent pe diplomație economică, sprijinirea companiilor românești în străinătate și digitalizarea serviciilor consulare, ministru în Guvernul Bolojan.
  • Irineu Darău – ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (USR): inginer software și antreprenor, cu experiență în digitalizarea administrației și infrastructura cloud guvernamentală, ministru în Guvernul Bolojan.
  • Diana Buzoianu – ministrul Mediului (USR): jurist și fost președinte al Comisiei de mediu din Parlament, cu portofoliu axat pe gestionarea deșeurilor, protecția mediului și reglementările de mediu, ministru în Guvernul Bolojan.

Programul de guvernare

Guvernul Mureșan propune, în programul de guvernare, continuarea consolidării fiscale, dar încearcă să combine reducerea deficitului cu eliminarea IMCA din 2027, creșterea salariilor și pensiilor, reducerea fiscalității pe muncă, încercarea de reducere a TVA, simplificarea relației firmelor cu statul, stimularea investițiilor private și a pieței de capital, ajutoare de stat concentrate pe industrii strategice, politici de angajare mai flexibile și accelerarea investițiilor finanțate din fonduri europene.

Program_de_Guvernare_2026-2028

Cele mai importante măsuri economice:

1. Deficit și fiscalitate

Programul își propune:

  • deficit de maximum 6,2% din PIB în 2026, în termeni cash;
  • deficit de 6% din PIB conform ESA;
  • coborârea deficitului sub 3% până în 2030;
  • reguli multianuale de cheltuieli;
  • un pact de stabilitate fiscală de minimum doi ani;
  • evitarea schimbărilor fiscale bruște și publicarea unor analize de impact înaintea modificărilor;
  • creșteri permanente de cheltuieli doar dacă există surse de finanțare identificate;
  • revizuirea anuală a cheltuielilor și evaluarea programelor publice.

2. Taxe

Programul propune:

  • menținerea cotei unice;
  • eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027;
  • reducerea TVA standard la 19%, dar numai când condițiile fiscale permit;
  • menținerea cotei de 9% pentru anumite apartamente până la 31 iulie 2027, pentru cele contractate prin act autentic până la 31 decembrie 2025;
  • amortizare accelerată și deduceri pentru investiții în tehnologie, automatizare, digitalizare și eficiență energetică;
  • de la 1 iulie 2027, o parte din economiile rezultate din reforme și din veniturile fiscale suplimentare ar urma să fie folosită pentru reducerea taxării muncii, dacă este atinsă ținta de deficit pentru 2026.

3. ANAF și relația firmelor cu statul

Programul prevede o administrație fiscală mai digitalizată și bazată pe risc:

  • declarații fiscale precompletate;
  • reutilizarea datelor din e-Factura, SAF-T și casele de marcat;
  • reducerea cu 25% până în 2028 a timpului alocat conformării fiscale;
  • SPV ca principal punct de contact cu ANAF;
  • integrarea e-Factura, SAF-T, caselor de marcat și declarațiilor într-o platformă de risc până la 30 iunie 2027;
  • controale orientate spre zonele cu risc ridicat;
  • controale la distanță, acolo unde este posibil;
  • accelerarea rambursărilor de TVA;
  • compensarea anumitor datorii ale statului cu obligațiile fiscale ale companiilor;
  • fuziunea ANAF și Vămii într-o singură autoritate fiscală.

4. Finanțarea companiilor și investițiile private

Programul vrea să reducă dependența companiilor de creditarea bancară și să crească rolul pieței de capital:

  • extinderea rolului Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID);
  • garanții, credite, venture capital și co-investiții prin BID;
  • dezvoltarea parteneriatelor public-private;
  • sprijin pentru companiile care se listează la BVB;
  • crearea unei piețe de creștere pentru IMM-uri;
  • reducerea costurilor de listare;
  • sprijin pentru companiile românești care se extind în Europa Centrală și de Sud-Est;
  • finanțare pentru exporturi și cofinanțarea unor achiziții externe.

5. Ajutoare de stat și industrie

Ajutoarele de stat ar urma să fie concentrate pe sectoare considerate prioritare:

  • echipamente energetice;
  • apărare;
  • industria alimentară;
  • materiale critice;
  • metalurgie mai puțin poluantă;
  • componente auto;
  • IT;
  • AI;
  • centre de date.

Ajutoarele ar urma să fie condiționate de rezultate, inclusiv:

  • păstrarea locurilor de muncă timp de cinci ani;
  • creșterea exporturilor;
  • participarea în lanțurile de aprovizionare;
  • recuperarea ajutorului dacă obiectivele nu sunt îndeplinite;
  • restricții privind relocarea în perioada de menținere a angajamentelor.

6. Piața muncii

Programul propune:

  • menținerea subvenției pentru angajarea tinerilor NEET la 2.250 lei/lună timp de 12 luni;
  • extinderea sprijinului pentru angajarea absolvenților de învățământ tehnic în junior IT, cu ținta de 5.000 de angajări/an până în 2030;
  • dezvoltarea învățământului dual și a uceniciei;
  • stimulente pentru firmele care formează și angajează;
  • sprijin pentru relocarea angajaților din zonele cu șomaj ridicat către zonele cu deficit de forță de muncă;
  • deduceri fiscale pentru transport, cazare, masă și formare.

În paralel, sunt propuse forme mai flexibile de muncă:

  • contracte part-time și sezoniere mai flexibile;
  • contribuții proporționale cu venitul efectiv;
  • eliminarea, de la 1 ianuarie 2027, a taxării suplimentare a unor contracte part-time pentru părinții cu mai mulți copii și angajații din sănătate și educație;
  • posibilitatea contractelor cu mai mulți angajatori;
  • contracte „on demand” și alte forme flexibile;
  • controale mai bine țintite împotriva muncii nedeclarate și subdeclarate;
  • posibilitatea ca anumiți părinți care revin la muncă după primele șase luni ale copilului să cumuleze indemnizația pentru creșterea copilului cu salariul.

7. Fonduri europene

Fondurile UE sunt prezentate în continuare drept principala sursă pentru finanțarea investițiilor publice.

Programul prevede:

  • accelerarea absorbției și implementării fondurilor;
  • creșterea participării private în următorul ciclu de politică de coeziune;
  • continuarea proiectelor PNRR;
  • utilizarea mai eficientă a instrumentelor europene de finanțare;
  • sprijin pentru companii care accesează granturi, instrumente financiare și parteneriate public-private.

8. Digitalizare și AI

Programul propune:

  • standarde comune pentru administrația publică;
  • principiul potrivit căruia statul să nu mai ceară informații pe care deja le deține;
  • infrastructură de cloud guvernamental;
  • migrarea serviciilor publice în cloud;
  • reutilizarea datelor;
  • utilizarea supravegheată a inteligenței artificiale în administrație.

9. Energie

Programul pune accent pe capacități pe gaz, hidro, nuclear, regenerabile și stocare, plus rețele și piață:

  • finalizarea centralelor pe gaz de la Mintia (circa 1.100 MW în iarna 2026–2027) și Iernut, a hidrocentralelor și a proiectelor de stocare prin pompare (Tarnița-Lăpuștești, Frasin, Bicaz);
  • plata sprijinului public pe capacitatea pusă efectiv în funcțiune, nu pe evaluarea ex-ante a proiectelor;
  • sprijin pentru stocare condiționat de servicii de sistem și contractarea rapidă a apelurilor pentru baterii;
  • retehnologizarea Unității 1 și decizie finală, cu finanțare asigurată, pentru Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă; reactoarele modulare mici continuă doar dacă sunt viabile economic;
  • punerea în producție a Neptun Deep în 2027 și prima licitație pentru eolian offshore;
  • retragerea capacităților pe cărbune pe un calendar agreat cu Comisia Europeană și restructurarea Complexului Energetic Oltenia;
  • rețele: reforma racordării (termene de decădere și garanții), contorizare inteligentă generalizată, dublarea capacității de schimb transfrontalier până în 2030;
  • sprijin țintit pe venit direct pe factură, extins și la gaze naturale, plus un cadru stabil pentru prosumatori și comunități de energie;
  • piață cu instrumente pe termen lung, fără plafonări generalizate de preț.

10. Companii de stat

  • în 12 luni, fiecare companie centrală este încadrată public într-unul din cinci regimuri: dezvoltare strategică, listare la bursă, privatizare sau concesiune, monopol natural sau închidere ordonată;
  • companiile cu pierderi doi ani la rând primesc un rating public de la A la E; cele cu capital propriu negativ se închid, cu plan social, dacă nu pot fi redresate;
  • trei ani consecutivi de pierderi, fără contract de serviciu public, înseamnă ieșirea din portofoliul statului;
  • programul de listări la BVB începe în 2027, iar statul rămâne acționar majoritar în companiile strategice;
  • veniturile din listări și privatizări merg doar în investiții, în conturi de economii pentru copii și în facilități pentru pensiile private, nu în cheltuieli curente;
  • se elimină provizoratele mai lungi de 7 luni până la finalul lui 2026;
  • contractele de mandat au indicatori de performanță publici;
  • încetează al 13-lea și al 14-lea salariu și bonusurile nejustificate în companiile deținute integral de stat, după un audit juridic al contractelor colective.

11. Reforma statului, salarii și pensii

  • parlamentari cu 13% mai puțini, maximum 3 secretari de stat pe minister, comasări de agenții și aplicarea OUG 7/2026 privind reducerea posturilor, cu regula „o angajare la două plecări”;
  • „dividendul reformei”: de la 1 iulie 2027, după atingerea țintei de deficit, jumătate din economiile certificate și din veniturile suplimentare reduc taxarea muncii, iar cealaltă jumătate reduce deficitul;
  • cheltuielile de personal coboară gradual spre 7,9% din PIB în 2031, iar asistența socială rămâne constantă ca pondere în PIB;
  • rectificarea bugetară în 30 de zile de la învestire, iar bugetul pe 2027 adoptat până la 31 decembrie 2026;
  • noua lege a salarizării unice se adoptă până la 31 octombrie 2026;
  • pensii: eliminarea pensionării anticipate în sistemele cu pensionări prea rapide, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat și recalcularea pensiilor speciale din apărare și ordine publică după contribuție și vechime, cu perioadă de tranziție;
  • indexarea pensiilor și alocațiilor în 2027, în limitele traiectoriei de deficit;
  • transferuri către primării după o formulă stabilită prin lege pentru cel puțin trei ani.

12. Investiții publice și transporturi

  • toate programele de investiții sunt reevaluate și prioritizate, cu principiul „un domeniu, un singur program” și comasarea schemelor paralele în 12 luni;
  • niciun contract de lucrări fără sursă de finanțare pe toată durata lui, iar supracontractarea nu poate depăși 20%;
  • coridoarele în execuție se finalizează înaintea deschiderii altora, iar lucrările executate se plătesc la termen;
  • transportul de persoane se deschide: licențe pentru autocare, acces nediscriminatoriu pe calea ferată, iar contractele feroviare se atribuie competitiv din 2028;
  • pentru TAROM nu mai există ajutor public, ci privatizare competitivă;
  • din portul Constanța și aeroportul Otopeni se listează pachete la bursă, fără răscumpărarea celor minoritare;
  • separarea CNIR de CNAIR, plus ținta de înjumătățire a deceselor rutiere până în 2030 față de 2019, cu radare pe viteza medie (e-SIGUR).

13. Fonduri europene, locuire și administrație locală

  • PNRR se închide în 2026 cu o absorbție estimată la peste 90% (peste 12 mld. euro), iar proiectele nefinalizate se mută, unde se poate, pe politica de coeziune;
  • se urmărește atragerea a minimum 10 mld. euro pe an din coeziune, începând cu 2027;
  • pentru 2028–2034 se pregătește un Plan de Parteneriat de peste 60 mld. euro, cu ținta ca o treime din finanțare să fie privată;
  • continuă „Anghel Saligny” cu buget multianual fix și cofinanțare locală, creșele „Sfânta Ana”, cadastrarea și consolidarea clădirilor cu risc seismic;
  • politică națională de locuire cu accent pe tineri, pachet de simplificare a autorizărilor (termene maxime, avizare simultană) și program separat pentru cămine studențești;
  • Codul Finanțelor Publice Locale, reforma Capitalei (funcții transferate de la sectoare la Primăria Generală) și zone metropolitane în jurul orașelor de peste 150.000 de locuitori.

14. Agricultură

  • absorbție integrală a fondurilor PAC 2023–2027 și pregătirea strategiei pentru 2028–2034;
  • mecanism de compensare a pierderilor din secetă, operațional din primăvara lui 2027, împreună cu Banca Mondială;
  • irigații și captare de apă, cu credite subvenționate;
  • programul „100% RO” pentru produse născute, crescute și procesate în România;
  • leasing pentru fermieri activi și descurajarea achizițiilor speculative de teren;
  • pachet pentru tânărul fermier, modificarea Legii arendei și legiferarea evidenței crotaliale, împotriva supraraportării efectivelor;
  • sprijin pentru 2026: acciză redusă la motorina agricolă și compensații pentru pesta porcină africană.

15. Sănătate

  • spitalele sunt plătite pe servicii efectiv furnizate (DRG actualizat), iar CNAS devine „cumpărător strategic” de servicii;
  • politica medicamentului trece la achiziție strategică și competiție, cu mai multe generice și biosimilare;
  • paturile subutilizate se reconvertesc, cu cel puțin 2.000 de paturi noi de paliație până în 2028;
  • medicul de familie devine pilonul prevenției, iar lista vaccinurilor gratuite se extinde;
  • trasee integrate pentru pacienții oncologici și cei cu boli rare, extinderea rețelelor pentru AVC și infarct;
  • ecosistem digital cu punct unic de acces pentru pacient și control al fraudei pe bază de analiză de date;
  • prioritate pentru sănătatea mintală a copiilor și tinerilor.

16. Educație și cercetare

  • cheltuielile publice pentru educație cresc gradual spre minimum 6% din PIB, iar cele pentru cercetare spre minimum 1% din PIB;
  • reducerea abandonului școlar prin interconectarea bazelor de date, mese, burse și extinderea creșelor;
  • reformă curriculară cu accent pe literație, numerație și competențe digitale, plus un nou bacalaureat din 2030;
  • evaluări standardizate și platformă digitală națională de evaluare;
  • prima de performanță de 10–20% din salariul de bază, pentru cel mult 30% dintre profesorii unei școli;
  • extinderea învățământului dual și legătura mai strânsă liceu–piața muncii;
  • învățământ în limbile minorităților și sprijin pentru elevii români din diaspora.

17. Justiție și stat de drept

  • delegările și detașările de magistrați sunt limitate, iar funcțiile de conducere se ocupă prin concurs, cu comisii aleatorii;
  • membrii aleși ai CSM sunt votați la nivel național de întregul corp profesional, iar Inspecția Judiciară este reformată;
  • promovarea magistraților se face prin probe scrise, fără promovare pe loc, iar procurorii ierarhic superiori nu mai pot infirma soluții din motive de oportunitate;
  • dosar electronic unic integrat cu ECRIS V și publicarea integrală a hotărârilor;
  • comasarea instanțelor foarte mici și specializarea judecătorilor;
  • prioritate pentru combaterea corupției, recuperarea prejudiciilor (ANABI) și prevenirea prescrierii dosarelor;
  • pentru violența domestică: instrument unic de evaluare a riscului și monitorizare electronică generalizată a agresorilor.

18. Afaceri interne și siguranță publică

  • Poliția Română, Poliția de Frontieră și componenta operativă a Imigrărilor se integrează etapizat într-o singură structură;
  • Poliția locală pierde treptat atribuțiile de ordine publică, iar delimitarea dintre Poliție și Jandarmerie se clarifică;
  • se creează o Autoritate Națională pentru Servicii Publice (pașapoarte, permise, înmatriculări) cu principiul „un singur ghișeu”;
  • combaterea traficului de droguri devine prioritate explicită, cu investigație financiară paralelă în cazurile de crimă organizată;
  • poliție de proximitate, camere corporale, 112 modernizat și prevenirea femicidului ca prioritate operațională;
  • verificări de integritate și testare poligraf pentru funcțiile cu risc ridicat, concursuri pentru funcțiile de conducere și mandate determinate pentru inspectorii-șefi.

19. Apărare și politică externă

  • cheltuielile de apărare cresc gradual până la 5% din PIB (3,5% pentru cheltuieli de bază și 1,5% pentru cheltuieli conexe), legate de capabilități concrete: apărare antiaeriană, capabilități navale, sisteme fără pilot, muniție;
  • folosirea programului SAFE (16,68 mld. euro) pentru înzestrare cu producție în România;
  • consolidarea parteneriatului cu SUA (prezență militară, Visa Waiver, investiții în energie și tehnologie) și a Flancului Estic, cu operaționalizarea în 2027 a hub-ului de securitate maritimă de la Constanța;
  • sprijin pentru Ucraina și Republica Moldova și pentru extinderea UE, cu ținta aderării la OCDE în 2026;
  • Centrul de instruire F-16 de la Fetești devine hub regional, iar structurile militare se raționalizează.

20. Mediu, ape și păduri

  • comasarea structurilor din subordinea ministerului, reorganizarea Romsilva, Apelor Române și Rezervației Deltei Dunării;
  • control cu imagini satelitare, drone, lidar și camere inteligente, inclusiv împotriva tăierilor ilegale;
  • fonduri din Fondul pentru Mediu alocate prin selecție competitivă, nu în ordinea înscrierii;
  • deșeuri: extinderea sistemului garanție-returnare, lege pentru deșeurile din construcții și măsuri împotriva importurilor ilegale;
  • Legea ariilor naturale protejate și metodologia pentru centurile verzi;
  • modernizarea barajelor și strategie pentru combaterea deșertificării.

21. Alte măsuri (muncă și social, cultură, diaspora, democrație)

  • Social: reformarea ajutoarelor sociale, cu retragere graduală la angajare, o nouă lege a locuințelor sociale de închiriat, centre de zi pentru vârstnici, integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii și reorganizarea Inspecției Muncii, în colaborare cu ANAF.
  • Cultură: manageri selectați prin concurs, cu mandate de maximum 5 ani; program „Educație prin cultură” pentru rural; reorganizarea direcțiilor județene în 8 direcții regionale; România, invitat de onoare la Târgul de la Frankfurt 2028.
  • Minorități și culte: aplicarea integrală a drepturilor lingvistice și educaționale, plus restaurarea lăcașurilor de cult monumente istorice pe bază de priorități publice.
  • Diaspora: DRP trece sub Secretariatul General al Guvernului, cu ghișeu unic digital pentru revenire, recunoaștere accelerată a diplomelor și microcredite pentru cei care investesc acasă.
  • Reziliență democratică: structură STRATCOM și centru tehnic împotriva ingerințelor externe, educație media și pregătirea integrității alegerilor din 2028.
  • Digitalizare (completare): un Chief Digital Government Officer național, ținta de 5 milioane de români cu identitate digitală până în 2028 și 50% din serviciile publice complet online.
  • Servicii de informații: interzicerea prin lege a activităților acoperite în presă, politică și culte, mandate limitate la maximum opt ani pentru conducere și control parlamentar întărit.

Calendarul învestirii Guvernului Mureșan

Audierile miniștrilor pentru învestirea Guvernului Mureșan vor avea loc luni și marți, iar fiecare ministru are alocată câte o oră pentru prezentare și întrebări și răspunsuri. Votul de încredere va avea loc miercuri, 30 septembrie. Pentru învestirea Guvernului Mureșan sunt necesare 233 voturi. În prezent, Siegfried Mureșan se bazează pe circa 170 de voturi.

Luni, 28 septembrie, audierile vor avea loc între orele 14 și 20 și vor fi audiați următorii miniștri:

  • Ora 14.00 – Sebastian Burduja, Ministrul Energiei
  • Ora 15.00 – Tánczos Barna, Viceprim-ministru, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
  • Ora 16.00 – Radu Miruță, Viceprim-ministru, Ministrul Apărării Naționale
  • Ora 17.00 – Cătălin Drulă, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii
  • Ora 18.00 – Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor
  • Ora 19.00 – Irineu Darău Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

Marți, 29 septembrie, audierile vor avea loc între orele 10 și 20 și vor fi audiați următorii miniștri:

  • Ora 10.00 – Mircea Abrudean Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Interne
  • Ora 11.00 – Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
  • Ora 12.00 – Raluca Turcan, Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
  • Ora 13.00 – Oana Gheorghiu, Ministrul Sănătății
  • Ora 14.00 – Oana Țoiu, Ministrul Afacerilor Externe
  • Ora 15.00 – Andrea Chiș, Ministrul Justiției
  • Ora 16.00 – Bulcsú Koppány Ötvös, Ministrul Culturii
  • Ora 17.00 – Mihai Dimian, Ministrul Educatiei și Cercetării
  • Ora 18.00 – Cseke Attila, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
  • Ora 19.00 – Diana Buzoianu Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

Votul decisiv în Parlament pentru guvernul Siegfried Mureșan vafi dat de plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților miercuri după-amiază, începând cu ora 13, au declarat pentru G4Media surse oficiale.

Calendarul integral al audierilor:

Audieri_Guvern_sept 2026 Muresan v5