Curtea de Conturi și Autoritatea de Audit au rămas fără mai mulți membri ai conducerii după expirarea, pe 14 octombrie, a unor mandate de nouă ani, susține Marius Vasiliu, fost secretar de stat USR la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Potrivit acestuia, lipsa unor numiri parlamentare la termen ar putea bloca adoptarea hotărârilor în plenul Curții de Conturi și ar lăsa Autoritatea de Audit fără o conducere cu atribuții delegate.

Marius Vasiliu afirmă, într-o postare publicată pe Facebook, că Parlamentul nu a numit la timp persoanele care să ocupe funcțiile devenite vacante la cele două instituții, deși mandatele titularilor au expirat pe 14 octombrie 2026.

Potrivit fostului secretar de stat, mandatele vizate sunt cele ale lui Dan Lucian Vlădescu, președintele Autorității de Audit, și Florin Tunaru, vicepreședinte al aceleiași instituții, precum și cel al lui Aurel Dumitru, consilier de conturi. Cei trei au fost numiți prin Hotărârea Parlamentului nr. 78 din 15 octombrie 2017. În aceeași hotărâre a fost numit și Mihai Busuioc, care a ocupat funcția de președinte al Curții de Conturi înainte de a fi numit judecător al Curții Constituționale.

Conform Constituției și Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, consilierii de conturi sunt numiți de Parlament pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau reînnoit. Președintele și vicepreședinții Curții de Conturi, precum și conducerea Autorității de Audit sunt numiți dintre consilierii de conturi.

De ce ar putea fi blocată activitatea Curții de Conturi

În cazul Curții de Conturi, situația este complicată de faptul că funcția de președinte a rămas vacantă după numirea lui Mihai Busuioc la Curtea Constituțională. În iulie 2025, Parlamentul a desemnat-o pe Mihaela Călugăreanu să asigure conducerea instituției până la numirea unui nou președinte.

Potrivit interpretării lui Marius Vasiliu, această desemnare nu putea produce efecte dincolo de expirarea mandatului de președinte, la 14 octombrie 2026.

Fostul secretar de stat susține că activitatea departamentelor Curții de Conturi ar putea continua, cel puțin parțial, însă există incertitudini privind posibilitatea convocării plenului și adoptării hotărârilor.

Legea nr. 94/1992 prevede că plenul Curții de Conturi exercită conducerea instituției și că hotărârile sunt adoptate în prezența a cel puțin două treimi dintre membri, cu votul majorității celor prezenți. Totodată, legea stabilește că, în lipsa președintelui, ședințele plenului sunt prezidate de un vicepreședinte.

Vasiliu atrage atenția că prevederea referitoare la înlocuirea președintelui se referă la situația în care acesta lipsește, nu la cea în care funcția este vacantă. În opinia sa, această diferență juridică ridică semne de întrebare cu privire la funcționarea plenului în actualele condiții.

Autoritatea de Audit ar fi rămas fără atribuții delegate

În cazul Autorității de Audit, fostul secretar de stat consideră că situația este și mai complicată.

Potrivit Legii nr. 94/1992, Autoritatea de Audit este condusă de un președinte și doi vicepreședinți, numiți de Parlament dintre consilierii de conturi. Legea permite delegarea unora dintre atribuțiile președintelui către vicepreședinți.

Marius Vasiliu susține că, după expirarea mandatului lui Dan Lucian Vlădescu, vicepreședinta rămasă în funcție, Camelia Pricopie, nu ar mai avea atribuții delegate, întrucât acestea sunt stabilite de președintele Autorității de Audit.

Această interpretare indică un posibil blocaj la nivelul conducerii instituției.

Alte două mandate expiră pe 6 noiembrie

Problemele de numire nu se limitează la mandatele expirate pe 14 octombrie. Potrivit lui Vasiliu, pe 6 noiembrie 2026 urmează să expire mandatele a încă doi consilieri de conturi: Mihaela Călugăreanu, numită în 2022 pentru restul mandatului rămas vacant după decesul lui Vasile Gherasim, și Aurel Dumitru.

Fostul secretar de stat consideră că lipsa numirilor la termen ar putea avea legătură cu o eventuală decizie politică de a grupa toate numirile într-o singură procedură, după expirarea mandatelor din 6 noiembrie.

„Nu cred că a fost o scăpare faptul că nu a fost numit un nou președinte al Curții și un nou președinte al Autorității de Audit”, afirmă Vasiliu în postare, sugerând că negocierile pentru ocuparea funcțiilor ar fi putut influența calendarul numirilor.

Ce rol au cele două instituții

Curtea de Conturi verifică modul în care sunt administrate și utilizate resursele financiare ale statului și ale sectorului public. Instituția funcționează printr-un plen format din 18 membri, potrivit Legii nr. 94/1992.

Autoritatea de Audit funcționează în cadrul Curții de Conturi și are atribuții de audit asupra fondurilor europene, în condițiile prevăzute de legislația aplicabilă. Activitatea sa este importantă pentru verificarea utilizării finanțărilor europene și pentru mecanismele de control aferente acestora.

Eventualele dificultăți de funcționare a conducerii pot ridica probleme privind adoptarea deciziilor și exercitarea atribuțiilor instituționale.