Dragoș Pîslaru, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, susține că problemele de raportare și documentare care pun în pericol atragerea a 3,4 miliarde de euro din ultimele două cereri de plată din PNRR nu sunt noi și că responsabilitatea pentru îndeplinirea jaloanelor a aparținut ministerelor care implementează reformele și investițiile.

Declarațiile vin după ce actuala conducere a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene a prezentat o situație îngrijorătoare privind ultimele două cereri de plată din PNRR. Ministrul Mihai Ghigiu a anunțat că aproximativ 38 de ținte și jaloane sunt cu risc, iar din cele 6,4 miliarde de euro care ar trebui atrase prin ultimele două cereri de plată, România estimează că va încasa inițial aproximativ 3 miliarde de euro.

Fostul ministru Dragoș Pîslaru afirmă că dificultățile privind documentarea și raportarea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost prezente pe tot parcursul mandatului său, început în iunie 2025, și acuză lipsa unui sistem informatic integrat pentru gestionarea programului în perioada 2021-2024.

„De ce avem probleme cronice de raportare și documentare? Cauza este foarte simplă: în perioada 2021-2024 «s-a ales» să nu existe un sistem informatic integrat pe PNRR. Astfel, coordonarea asigurată de MIPE a devenit, în mare parte, una relativ decorativă, un exercițiu axat doar pe adunat și centralizat hârtii”, a transmis Pîslaru într-o postare pe Facebook.

Pîslaru susține că întârzierile nu au apărut în ultimele luni, ci s-au acumulat încă din cererea de plată numărul 2 și au devenit evidente în blocajele aferente cererii de plată numărul 3.

Pîslaru: Toate raportările privind jaloanele au fost asumate de ministerele de linie

Fostul ministru susține că MIPE a preluat, la 31 august, raportările transmise de ministerele responsabile, le-a verificat în timpul disponibil și le-a înaintat Comisiei Europene în termenul stabilit.

El subliniază că documentele privind îndeplinirea jaloanelor au fost transmise pe baza asumării oficiale a ministerelor care implementează reformele și investițiile.

„Trebuie spus răspicat: absolut toate raportările privind îndeplinirea jaloanelor, adică exact cele care sunt acum întoarse pe toate fețele, au fost făcute sub semnătura asumată a ministerelor de linie. MIPE a transmis documentele mai departe plecând strict de la această asumare oficială a celor care implementează investițiile”, a afirmat Pîslaru.

Acesta mai susține că echipele tehnice din ministerele responsabile și cele din MIPE sunt în mare parte aceleași, astfel că problemele actuale nu pot fi explicate printr-o schimbare a personalului tehnic, ci prin capacitatea instituțiilor de a livra documentele și dovezile necesare.

Fostul ministru afirmă că, pe parcursul mandatului său, a fost nevoit să intervină constant pe lângă ministerele responsabile și să solicite inclusiv sprijinul prim-ministrului pentru a debloca raportările.

El invocă și dificultățile suplimentare generate de funcționarea unui guvern interimar începând din mai 2026.

România are de negociat cu Bruxelles-ul pentru 2,5 miliarde de euro

Pîslaru prezintă și propria evaluare a sumelor care mai pot fi atrase prin ultimele două cereri de plată.

Potrivit acestuia, din cele 6,4 miliarde de euro rămase, aproape un miliard este deja pierdut din cauza unor jaloane ratate, precum legea salarizării și decarbonizarea.

Astfel, miza reală ar fi atragerea a aproximativ 5,5 miliarde de euro sub formă de granturi, din care circa 3 miliarde de euro ar fi în siguranță, în timp ce pentru alte 2,5 miliarde de euro România trebuie să continue negocierile cu Comisia Europeană.

„Rămâneți, așadar, în negocieri dure până pe 20 noiembrie pentru restul de 2,5 miliarde de euro. Misiunea voastră este să convingeți Comisia să încasăm acești bani anul acesta, în decembrie, și să nu le permiteți să amâne plățile pentru anul viitor”, a transmis fostul ministru.

Pîslaru atrage atenția că negocierile cu executivul european se bazează pe documente și dovezi privind îndeplinirea jaloanelor, iar eventualele probleme de documentare pot compromite încasarea banilor chiar și atunci când există progrese în implementarea reformelor.

„Comisia Europeană poate ierta mici devieri sau penalizări minore, dar nu va accepta niciodată lipsa capacității de a clarifica actele”, susține fostul ministru.

Pîslaru cere actualului Guvern să renunțe la explicațiile privind „greaua moștenire”

Fostul ministru consideră că actuala conducere a MIPE și Guvernul au acum responsabilitatea de a rezolva problemele, în condițiile în care executivul are puteri depline și o capacitate mai mare de coordonare decât un guvern interimar.

„Suntem pe ultima sută de metri, iar actualul guvern nu mai are nicio scuză. Astăzi aveți puteri depline, sunteți un guvern relativ monocolor și aveți avantajul uriaș al unei ierarhii și coordonări directe și eficiente”, a afirmat Pîslaru.

Acesta le cere actualilor decidenți să verifice documentațiile transmise de ministere și să identifice dacă problemele sunt simple erori administrative, lipsuri în justificarea investițiilor sau nereguli mai grave.

„Lăsați povestea cu «greaua moștenire». Lăsați propaganda și minciuna. Nu vă mai risipiți timp încercând să găsiți vinovați în altă parte. Munciți. Guvernați. Negociați. Coordonați-vă. Obțineți dovezile și documentele justificative”, a transmis fostul ministru.

România a atras 13,27 miliarde de euro din PNRR, dintr-un total de 20,1 miliarde

Potrivit datelor prezentate de actuala conducere a MIPE, România are alocate 20,1 miliarde de euro prin PNRR și a încasat până acum 13,27 miliarde de euro. Aproximativ 6,4 miliarde de euro ar trebui să fie atrase prin ultimele două cereri de plată.

Situația celor două cereri este esențială pentru absorbția fondurilor europene, în condițiile în care termenul-limită pentru implementarea PNRR se apropie, iar România trebuie să demonstreze îndeplinirea reformelor și investițiilor asumate în relația cu Comisia Europeană.