România ar fi trebuit să atragă aproximativ 6,4 miliarde de euro în urma ultimelor două cereri depuse pe PNRR, respectiv 5 și 6, însă estimarea noastră arată că, după analiza Comisiei Europene, probabil va încasa într-o primă fază aproape 3 miliarde de euro în acest an, iar restul de 3,4 miliarde de euro vor trece ”într-o zonă de suspendare”, a declarat miercuri ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu (PSD), potrivit Agerpres.

El nu a spus explicit care sunt reformele ratate care vor duce la suspendarea banilor, dar e de notorietate că una dintre acestea este legea salarizării bugetarilor, la care PSD s-a opus în ultimele luni dinaintea expirării PNRR.

O altă tranșă de bani cu semnul întrebării e legată de Legea integrității – și ea jalon în PNRR. PSD și AUR au introdus în lege celebrul ”amendament Fritz”, contestat de acesta în instanțele europen. Comisia Europeană analizează acum dacă legea mai răspunde principiilor UE. În caz contrar, e posibil ca Comisia Europeană să suspende o parte din bani.

În plus, Ghigiu a atacat conducerea super-agenției AMEPIP, care gestionează companiile de stat, pentru o presupusă vină legată de suspendarea unor fonduri, și a cerut voalat demisii.

”Astăzi o să vă fac o primă informare, o informare normală. Cred că cei care se uită la noi trebuie să știe care este situația în acest moment privind absorbția fondurilor din Programul Național de Redresare și Reziliență. Cred că trebuie să începem prin a menționa câteva cifre. România, după cele trei renegocieri, a rămas la o sumă de 20,1 miliarde de euro acordate prin PNRR. Până la acest moment, România a atras 13,27 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că undeva aproximativ 6,4 miliarde de euro ar trebui să fie atrase prin ultimele două cereri depuse, cererile de rambursare 5 și 6. Din păcate, situația la acest moment nu este nici pe departe extrem de optimistă. Estimăm, și insist pe acest cuvânt, estimăm că, după analiza Comisiei, probabil România va încasa, într-o primă fază, aproximativ 3 miliarde de euro. Deci, din cele 6,4 miliarde de euro grant și împrumut, din estimările noastre interne și din discuțiile pe care le-am avut cu colegii de la Comisia Europeană, estimăm că vom încasa 3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că 3,4 miliarde de euro vor trece într-o zonă de suspendare, să îi zic așa’, a spus Ghigiu, într-o conferință de presă.

Potrivit acestuia, cererea 5 este de 2,08 miliarde de euro, iar cererea 6 de 4,35 miliarde de euro, la aceasta din urmă înregistrându-se cele mai multe jaloane cu probleme.

‘La cererea 5 avem șase jaloane cu probleme din 75 (…) și apoi avem cererea 6, una dintre cele mai mari cereri pe care România le-a depus, în primul rând din cauza faptului că foarte multe reforme, ținte, jaloane au fost amânate spre finalul PNRR-ului. Practic, am ajuns în situația în care avem 104 jaloane și ținte în această cerere 6 și din ele 32 au risc de a primi penalizări sau unele dintre ele – le știți pe cele din spațiul public – risc de a nu primi nicio sumă aferentă cererii respective’, a explica ministrul.

Ghigiu a explicat că sunt trei situații. Prima categorie este cea în care România nu a îndeplinit reformele, jaloanele sau țintele trecute în PNRR.

A doua categorie vizează situația în care România a desfășurat activitățile respective, a dus investițiile la capăt, însă lipsesc documente justificative pentru a arăta îndeplinirea țintelor asumate în fața Comisiei Europene.

‘Vă pot da un exemplu aici: la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice avem situații în care din documentele de raportare lipsesc, spre exemplu, sursele de încălzire a clădirilor, dacă ne referim la proiectele pe eficiență energetică. La altele, sunt rapoarte realizate în mod diferit decât se aștepta Comisia Europeană. Practic, în această a doua categorie vom avea de lucru cel mai mult în perioada următoare, pentru că va trebui, în acele luni de contestații, să convingem Comisia Europeană că aceste investiții s-au făcut, însă, din cauza acestor 5-6 luni pierdute, nu am reușit să avem toate documentele la dispoziție pentru a convinge că am îndeplinit jaloanele și țintele asumate’, a susținut el.

În cea de-a treia categorie intră acele investiții care au ‘probleme privind calitatea datelor’.

‘Și aici avem, spre exemplu, procese-verbale care nu cuprind informațiile solicitate de Comisia Europeană. Avem situații, spre exemplu, cum este la AMEPIP, agenția care gestionează întreprinderile publice, unde avem, pe de o parte, contrazicere între datele pe care agenția le-a transmis către Comisia Europeană în diferite momente, avem criterii interne ale AMEPIP, care cumva sunt în afara cadrului stabilit la începutul țintelor și jaloanelor, și avem, tot la AMEPIP, situații în care acei indicatori pe care Agenția i-a comunicat Comisiei Europene sunt diferiți în documente decât ceea ce agenția și-a asumat. Vă dau un exemplu: în cadrul Consiliilor de Administrație ale companiilor care aparțin autorităților publice locale observăm situații în care Agenția și-a asumat un procent, însă raportarea este diferită. Comisia Europeană se aștepta ca acel procent să fie raportat la realitate – câte locuri sunt cu adevărat ocupate permanent în Consiliile de Administrație. Agenția a considerat că ceea ce contează este doar raportarea la Oficiul Registrului Comerțului. Deci, avem destul de multe situații în această a treia categorie privind calitatea datelor’, a menționat șeful de la MIPE.

În opinia ministrului Fondurilor Europene, dacă România va fi penalizată din cauza situației existente la nivelul AMEPIP, ‘cineva de la Agenție va trebui să își asume această răspundere’.

‘Propun să vedem rezultatele. Ce vă pot spune din aceste mai puțin de două săptămâni de mandat este că, deși colegii mei din zona tehnică de la minister au făcut o serie de recomandări către AMEPIP, AMEPIP s-a încăpățânat să păstreze aceleași date și chiar să le transmită Comisiei Europene, deși sfatul nostru a fost să revizuiască o parte a datelor, plecând de la atât experiența noastră, cât și de la discuțiile pe care le-am avut cu Comisia la care, bineînțeles, și AMEPIP-ul a fost parte. Dacă vom avea o penalizare, cineva de la AMEPIP va trebui să își asume această răspundere. Orice instituție este condusă de un ministru, de un președinte, de un secretar de stat, prima răspundere aparține șefului instituției’, a susținut demnitarul.

Mihai Ghigiu a mai spus că până pe 6 noiembrie, inclusiv, vor fi transmise documente revizuite Comisiei Europene, pentru ‘a-i convinge de îndeplinirea acestor ținte.

‘Colegii mei, colegii din celelalte ministere vor continua în perioada următoare, până pe 6 (noiembrie – n. r.), respectiv până vineri, vor transmite în continuare documente revizuite către Comisia Europeană, pentru a-i convinge de îndeplinirea acestor ținte. Avem ca obiectiv să atragem în acest an cât mai mult din banii prevăzuți în PNRR. Vă spuneam puțin mai devreme că, dacă m-ați fi întrebat ieri, v-aș fi spus că în cererea 6 sunt 33 de jaloane neîndeplinite. Astăzi vedeți în prezentare 32 de jaloane neîndeplinite. Asta ne arată că suntem în contact permanent cu cei de la Comisie. Suntem conștienți că volumul unor documente care vor fi transmise în aceste zile nu va permite Comisiei să analizeze aceste documente. Practic, am stat până în ultimele săptămâni să facem acest lucru, deși am fi putut trimite aceste documente din septembrie, din prima parte a lunii octombrie, astfel încât Comisia să aibă la dispoziție suficient timp să parcurgă aceste documente. Multe dintre ele sunt documente extrem de voluminoase. Vorbim de anumite documente justificative care au și 1.000 de pagini per jalon sau per bucăți din jalon’, a transmis oficialul MIPE, citat de Agerpres.

El a precizat că se așteaptă ca la data de 20 noiembrie Comisia Europeană să decidă ce jaloane a îndeplinit România și sumele aferente, iar acestea să fie primite până la sfârșitul anului.

‘Ne așteptăm ca la 20 noiembrie, Comisia Europeană să decidă care sunt jaloanele îndeplinite de România sau care sunt jaloanele parțial îndeplinite de România și sumele aferente, respectiv corecturile aferente, și să primim aceste sume până la finalul anului 2026, urmând ca pentru acele ținte care nu sunt îndeplinite, dar la care motivele sunt de lipsă de documente justificative sau de calitatea documentelor justificative, în următoarele două luni, din momentul comunicării deciziei, să continuăm munca alături de colegii din ministere și să le putem depune, astfel încât în primăvara anului viitor să putem atrage o parte din aceste sume, să le zic așa, suspendate’, a adăugat Ghigiu.

Ministrul Investițiilor a subliniat că sumele menționate sunt estimări ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în dialog cu Comisia Europeană.

‘Deci, e posibil ca aceste sume să difere până la momentul 20 noiembrie. De asemenea, e la fel de important de reținut că, pe baza documentelor care au fost transmise în aceste zile, posibil să vedem cifre îmbunătățite, însă nu vreau să fac promisiuni. Cred că importantă este munca pe care colegii mei o fac în aceste zile’, a arătat acesta.

Mihai Ghigiu a mai spus că, împreună cu Ministerul Finanțelor se vor căuta variante pentru finanțarea și finalizarea acelor proiecte din PNRR care se află în faze avansate.

‘Pentru beneficiarii care se uită la noi cred că e important că vom încerca, împreună cu Ministerul Finanțelor, să identificăm variante pentru a finaliza până la finalul acestui an acele proiecte din PNRR care sunt într-un stadiu avansat, fie în măsura în care legislația europeană ne va permite, mutarea acestora pe alte fonduri, fonduri de coeziune sau alte fonduri europene, dar în limitările pe care le avem din legislația europeană, sau împreună cu Ministerul Finanțelor, din bugetul de stat. Cred că e importantă, mai ales pentru autoritățile locale, pentru entitățile private, această, să zic, predictibilitate până la finalul anului că vom încerca să identificăm sume pentru a permite finalizarea cât mai multor investiții și proiecte din PNRR’, a transmis acesta.