Ministerul Justiției a anunțat că în cooperare cu Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a elaborat proiectul de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii.

Potrivit unui comunicat de presă emis miercuri seara, proiectul de lege a fost trimis spre avizare interinstituțională.

Concret, proiectul vizează reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii, cu excepția celor din municipiul București, prin înființarea unei structuri unice la nivelul fiecărui județ. Aceasta va avea sediul principal în localitatea reședință de județ și sedii secundare permanente în celelalte localități în care funcționează judecătorii.

În aceste condiții, numărul parchetelor ar urma să scadă de la 175 la 41, iar 134 de posturi de prim-procuror şi 134 de posturi de grefier-şef vor fi desființate.

„În colaborare cu CSM-sectia de procurori și cu PICCJ am inițiat un proiect de lege prin care se reorganizează parchetele de pe lângă judecătoriile din întreaga țară. Acesta a fost trimis în procesul de avizare. Proiectul reorganizează parchetele de pe lângă judecătorii, cu excepția celor din municipiul București. În fiecare județ, ele devin un singur parchet. Sediul principal este în reședința de județ, iar în celelalte localități cu judecătorie funcționează sedii secundare permanente. Cele 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din județe se reduc la 41”, a explicat Radu Marinescu, ministrul Justiției, într-o postare pe Facebook.

Noile parchete vor funcționa pe lângă toate judecătoriile din județul respectiv

Potrivit Ministerului Justiției, noile parchete vor funcționa pe lângă toate judecătoriile din județul respectiv și își vor exercita atribuțiile pe întreg teritoriul acestuia, prin procurorii de la sediul principal și cei de la sediile secundare.

„În noua paradigmă organizațională, fiecare dintre aceste sedii are propria circumscripție; astfel, circumscripțiile sediului principal şi sediilor secundare cu activitate permanentă ale parchetelor de pe lângă judecătoriile din județe sunt aceleași cu cele ale judecătoriilor din localitățile în care sunt situate aceste sedii principale și, respectiv, secundare”, se precizează în comunicatul emis de minister.

Proiectul de lege vine la pachet și cu schimbări în privința structurii de conducere. Concret, în momentul în care legea va intra în vigoare, funcțiile de procuror cu atribuții de conducere din parchetele situate în alte localități decât reședințele de județ vor fi transformate în funcții de execuție, iar personalul care ocupă în prezent aceste posturi va fi reîncadrat.

Ce beneficii invocă Ministerul Justiției

Ministerul Justiției susține că această reorganizare va permite o distribuire mai echilibrată a volumului de muncă între procurori, prin eliminarea diferențelor majore dintre parchetele supraaglomerate și cele cu un număr mai redus de dosare.

„Volum de lucru împărțit echitabil între procurorii aceluiași județ. Cauzele tuturor judecătoriilor din județ formează volumul total al parchetului unic. În prezent există mari disparități de încărcare a procurorilor cu cauze, între parchetele locale. Mobilitate mai mare a personalului, plus echilibrarea volumului de activitate”, a precizat Radu Marinescu.

În plus, proiectul de lege prevede și posibilitatea redistribuirii posturilor vacante de procuror între sediul principal și sediile secundare ale aceluiași parchet, în funcție de volumul de activitate.

De asemenea, Ministerul Justiției consideră că noua organizare va permite o gestionare mai eficientă a resurselor umane la nivelul circumscripțiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel, respectiv în grupuri de trei-patru județe.

Economii la bugetul de stat

În privința beneficiilor financiare, această reorganizare ar urma să ducă la o economie de 6,15 milioane de lei pe lună, respectiv aproape 74 de milioane de lei pe an la bugetul de stat.

De asemenea, măsura ar duce și la costuri mai mici cu delegările, întrucât scade nevoia de a delega procurori la parchetele fără personal, deci și plata diurnei și a cheltuielilor de deplasare.

După ce proiectul va primi avizele inteinstituționale, el va fi supus aprobării Guvernului și, ulterior, transmis Parlamentului spre adoptare.