RAPORT BLOOMBERG | Leul, sub presiune până la formarea unui guvern cu puteri depline: Este subevaluat cu 4,1% față de euro / Ce se poate întâmpla cu moneda națională dacă România ajunge la alegeri anticipate

Redresarea leului depinde de noul guvern și de reformele economice, se arată raportul „Analiză privind moneda națională a României (leul)” realizat de Bloomberg Intelligence, divizia de cercetare financiară a grupului Bloomberg. Se preconizează că leul va continua să rămână în urma monedelor din Europa Centrală și de Est în trimestrul al patrulea, întrucât deficitul de cont curent ridicat al României limitează sprijinul politicilor pentru o economie frânată de o înăsprire fiscală severă. Totuși, o revenire a activelor locale este posibilă dacă se reușește formarea unui nou guvern după mai multe încercări eșuate, mai arată sursa citată.

Perspectivele pe termen lung ale monedei sunt strâns legate de succesul reformelor menite să stimuleze investițiile și creșterea economică. O cooperare mai bună cu UE, survenită în urma alegerii unui președinte orientat spre reforme anul trecut, a îmbunătățit perspectivele pe termen mediu ale leului, prevenind o nouă adâncire a deficitelor gemene masive, retrogradări iminente ale ratingului de țară și o traiectorie nesustenabilă a datoriei.

Reducerile ratelor dobânzii – care probabil vor fi reluate în primul trimestru din 2027 – ar atenua impactul negativ al măsurilor fiscale asupra consumului și investițiilor, beneficiind totodată de finanțări suplimentare din partea UE și de un curs de schimb mai competitiv.

Factori care influențează leul: Riscuri pe termen scurt și potențial de apreciere pe termen lung

Evoluția leului pe termen scurt depinde de capacitatea președintelui Nicușor Dan de a forma un nou guvern și de a evita alegerile anticipate, care ar putea favoriza opoziția și ar risca să blocheze consolidarea fiscală. Atât politica fiscală, cât și cea monetară nu vor putea susține creșterea economică atâta timp cât persistă măsurile de austeritate; prin urmare, furnizarea de lichiditate de către banca centrală și o monedă mai slabă ar putea rămâne singurele instrumente disponibile.

Perspectivele pe termen mediu sunt neutre, pe măsură ce reluarea relaxării monetare stimulează creșterea. Pe termen lung, există un potențial de apreciere, întrucât o consolidare fiscală reușită ar spori competitivitatea economiei, inclusiv prin reducerea inflației și a necesarului de finanțare.

Totuși, ar fi necesară identificarea și adoptarea unui model alternativ de creștere pentru România, care să reflecte noile realități geopolitice și regionale.

Factori determinanți pe termen scurt

1. Marjă de manevră redusă pentru un guvern reformist; alegerile anticipate reprezintă un risc major

Polarizarea accentuată a societății românești limitează baza politică necesară pentru reforme economice.

Retragerea facțiunii PSD – cel mai mare grup parlamentar – din coaliția condusă de Ilie Bolojan, în luna aprilie, a împiedicat formarea unui alt guvern favorabil economiei de piață, întrucât partidele de extremă dreapta se opun măsurilor de austeritate fiscală esențiale pentru stabilitatea financiară. Președintele Nicușor dorește să evite alegerile anticipate, însă cei trei candidați propuși anterior de acesta pentru funcția de prim-ministru nu au reușit să obțină majoritatea necesară (233 de voturi cumulat în cele două camere).

Eșecul celei mai recente tentative, din 30 septembrie, înseamnă că, în absența unui guvern aprobat până la sfârșitul lunii noiembrie, opoziția ar putea obține dreptul de a solicita alegeri anticipate – scrutin pe care formațiunea de extremă dreapta AUR este cotată cu șanse mari să îl câștige. Această perspectivă i-a determinat pe liderii partidelor PSD și PNL să își exprime o susținere prudentă față de Luca Niculescu, un candidat tehnocrat.

2. Inflația a încetinit semnificativ în trimestrul al treilea; ar putea crește din nou în trimestrul al patrulea

Impactul asupra inflației al reducerii drastice a subvențiilor pentru energie, începând de la jumătatea anului 2025, este acum aproape de a se epuiza. Procesul de dezinflație din România a rămas în urma celui înregistrat de statele comparabile din Europa Centrală și de Est (ECE), din cauza impactului major al evoluțiilor politice interne și a gradului redus de deschidere a economiei către comerțul exterior.

Inflația a accelerat la 7,9% în iunie 2025, pe fondul expirării plafonării prețurilor la energie, și a continuat să urce spre 10% în urma majorărilor de taxe. În septembrie 2026, atât inflația generală, cât și cea de bază au scăzut la 6,2% (față de 8,2% în august) – situându-se sub nivelul anticipat –, pe fondul efectelor de bază și al unei scăderi pronunțate a inflației prețurilor la alimente.

În comunicatul din 8 octombrie, Banca Națională a României (BNR) estimează că inflația va urma o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului 2026, din cauza creșterii costurilor cu combustibilul și energia, precum și a scumpirii materiilor prime, pe fondul ostilităților prelungite dintre SUA și Iran și al deprecierii cursului de schimb.

3. Reducerea dobânzilor s-ar putea relua în primul trimestru dacă deprecierea leului încetinește și se diminuează riscurile legate de alegeri

Dobânzile vor rămâne, cel mai probabil, neschimbate până în primul trimestru, în așteptarea unei atenuări a incertitudinilor pe plan intern și internațional.

Banca Națională a României (BNR) a menținut dobânda de politică monetară la nivelul de 6,5% începând din august 2024, în pofida presiunilor de depreciere a leului în perioadele de maximă agitație politică și a presiunilor inflaționiste în creștere. Banca a decis să nu modifice dobânzile în cadrul ședinței din octombrie, conform așteptărilor, semnalând totodată riscuri sporite la adresa inflației asociate situației din Orientul Mijlociu, contextului politic și secetei.

Recent, ratele dobânzilor de pe piață – inclusiv cele pentru tranzacțiile de tip „overnight” și indicele ROBOR la trei luni – au scăzut spre limita inferioară a intervalului vizat de BNR, indicând condiții monetare mai relaxate. În absența unor noi crize interne sau geopolitice și presupunând că se vor înregistra progrese suplimentare în ceea ce privește consolidarea fiscală, BNR ar trebui să fie în măsură să reia reducerea dobânzilor la un moment dat în cursul primului trimestru.

4. Leul, probabil să rămână în urma monedelor din regiune pe termen scurt, dacă nu se formează curând un guvern

Deprecierea de 4,8% a leului față de euro de la începutul anului – cea mai pronunțată din Europa Centrală și de Est – riscă să continue dacă nu se formează rapid un nou guvern, fapt care ar reduce riscul unei retrogradări a ratingului pe termen scurt. O redresare a monedei pe termen lung ar necesita o relansare a creșterii economice, o perspectivă plauzibilă, dar îndepărtată, având în vedere necesitatea unei consolidări fiscale suplimentare după 2026.

Datele privind „risk-reversal” (indicator al costului acoperirii riscului valutar) pentru leu indică o diminuare ușoară a acoperirii împotriva riscului de depreciere, în urma unei noi runde de scădere a cursului valutar înregistrată la 1 octombrie.

Deprecierea leului anticipată prin contractele „forward” – sub 1% până la sfârșitul anului 2026, ajungând la 5,39 unități pentru un euro – ar putea fi depășită cu ușurință dacă nu se formează un guvern până la sfârșitul lunii noiembrie, situație ce ar spori riscul unor alegeri anticipate. În schimb, instalarea unui guvern stabil ar îmbunătăți încrederea pieței, prevenind probabil o nouă depreciere în perioada rămasă din 2026.

Factori determinanți pe termen mediu și lung

Stabilitatea leului pe termen lung necesită un nou model de creștere, se arată în raportul Bloomberg Intelligence.

Perspectivele leului pe termen lung vor depinde de capacitatea României de a adopta un model de creștere economică mai echilibrat, caracterizat prin deficite bugetare și comerciale mai mici, o dependență redusă de finanțarea prin îndatorare și fluxuri de capital mai mari – în special investiții străine directe (ISD) – care să susțină productivitatea muncii și competitivitatea companiilor. Primele măsuri luate de guvern în această direcție sunt, probabil, de natură să atragă sprijinul pieței.

1. Reducerea deficitului de cont curent rămâne în urma consolidării fiscale

Deficitul ridicat de cont curent al României – de 8% din PIB în 2025 – s-a redus doar ușor în perioada de 12 luni încheiată în iulie 2026, ajungând la 7,8%; acest lucru s-a întâmplat deoarece evoluția nefavorabilă a raportului de schimb (termeni ai comerțului) a menținut ridicată valoarea importurilor, anulând în mare parte efectul de temperare a cererii generat de consolidarea fiscală drastică. O accelerare a creșterii exporturilor necesită o redresare mai viguroasă a principalelor piețe de desfacere ale României, în special a Germaniei.

Până la clarificarea perspectivelor de creștere economică în UE, factorii de decizie au motive puternice să susțină competitivitatea economiei prin temperarea inflației, reducerea intensității energetice și menținerea flexibilității cursului de schimb.

Rezervele totale ale României au ajuns la 72,3 miliarde EUR la sfârșitul lunii septembrie, înregistrând o scădere de 4,7 miliarde EUR (6,1%) față de finele anului 2025. Scăderea cu 4,8 miliarde EUR a rezervelor valutare în luna septembrie a reflectat ieșiri masive de capital, pe fondul persistenței incertitudinii politice.

2. Ajustare fiscală în curs, în pofida absenței unui guvern învestit

Deficitul bugetar al României, calculat pe o perioadă de 12 luni, s-a redus la 6% din PIB în august, față de 7,8% în decembrie, în urma aprobării, în august 2025, a unui pachet fiscal multianual în valoare de aproape 3 puncte procentuale din PIB, care a inclus majorări ale taxei pe valoarea adăugată, accizelor, impozitelor pe proprietate și pe dividende, precum și înghețarea salariilor și a pensiilor. Ritmul consolidării fiscale și implicațiile acesteia asupra ratingurilor de credit suveran vor influența, probabil, evoluția pe termen mediu a activelor financiare ale României, inclusiv a leului.

În pofida demiterii fostului prim-ministru în luna mai și a numeroaselor încercări eșuate de a numi un succesor, consolidarea fiscală a continuat, în timp ce progresele legislative au deblocat peste 90% din fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Aceste decizii au condus la un nivel maxim al fluxurilor de fonduri UE în acest an, estimate să totalizeze 3,5% din PIB.

3. Progresele în reforme și sprijinul UE sunt esențiale pentru stabilitatea ratingului de credit

Nivelul datoriei României pentru anul 2025 (60% din PIB, conform estimărilor FMI) s-a situat aproape de mediana categoriei BBB, însă deficitul bugetar ridicat și creșterea economică lentă au făcut inevitabilă o creștere a datoriei pe termen scurt. Bugetul vizează un deficit de 6% din PIB în 2026, ritmul de ajustare urmând să încetinească ulterior.

Fondurile UE rămân o sursă-cheie de finanțare externă. La sfârșitul lunii septembrie, guvernul a depus ultima cerere de plată, în valoare de 4,35 miliarde de euro, în cadrul Planului de Redresare și Reziliență. Transferurile guvernamentale (în principal cele legate de UE) au acoperit 27% din deficitul de cont curent al României, în valoare de 16 miliarde de euro, înregistrat în perioada ianuarie-iulie.

Guvernul a declarat menținerea ratingurilor de credit suveran ale României – situate la pragul minim al categoriei „investment-grade” (recomandat pentru investiții) în cazul tuturor agențiilor majore – drept o prioritate politică. În cadrul revizuirilor ratingurilor din a doua jumătate a anului, retrogradările au fost evitate, însă menținerea perspectivei negative indică o incertitudine prelungită.

4. Leul, cea mai subevaluată monedă din regiunea EMEA; cursul flotant, esențial pentru stabilitatea viitoare

Flexibilitatea sporită a regimului cursului de schimb al leului a ajutat moneda să-și recapete competitivitatea față de monedele comparabile. Accentul pus de BNR pe stabilitatea leului a dus la o apreciere de 9% în termeni de curs de schimb efectiv real (REER) între trimestrul al treilea din 2021 și trimestrul al doilea din 2025.

Episoadele ulterioare de depreciere a leului au menținut creșterea anuală a REER în limita a 2%, în ciuda saltului inflației cauzat de prețurile la energie. Menținerea regimului de curs flotant creează premisele pentru conservarea competitivității și asigurarea stabilității pe termen lung, pe măsură ce deficitul comercial se reduce.

Conform modelului nostru BEER (Behavioral Equilibrium Exchange Rate), cursul spot al leului față de euro este în prezent subevaluat cu 4,1% față de valoarea sa de echilibru (pe baza datelor din iulie) – sau cu 4,3% față de dolar –, înregistrând cel mai ridicat nivel de subevaluare din regiunea EMEA. Indicatorul REER al leului pe 10 ani este aliniat cu cel al monedelor din Europa Centrală și de Est (ECE), situându-se sub nivelul forintului și peste cel al zlotului.

Scorecardul BI reunește factorii care influențează cursul de schimb

Grila de evaluare a factorilor care influențează cursul de schimb realizată de Bloomberg Intelligence oferă o imagine de ansamblu a factorilor care se așteaptă să influențeze monedele la anumite momente. Aceștia sunt diferențiați în funcție de orizontul de timp: scurt (în general, factori ciclici sau politici), mediu (inclusiv pozițiile fiscale și externe) și lung (care cuprinde considerente legate de evaluare și de importanța monedei pentru deciziile de alocare a rezervelor).

Bloomberg Intelligence transmite că ia în calcul și poziționarea investitorilor pe fiecare monedă, precum și consensul pieței, întrucât aceste elemente pot fi esențiale, mai ales pentru identificarea potențialelor schimbări de tendință.

Orizonturile de timp sunt subiective și se pot modifica. În prezent, factorii pe termen scurt se referă la evoluțiile din următoarele 12 luni, cei pe termen mediu acoperă un interval de 1–3 ani, iar cei pe termen lung vizează o perioadă de cel puțin trei ani, conchide Bloomberg Intelligence raportul.