Ministerul Apărării Naționale (MApN) condiționează alocările pentru înzestrare – care reprezintă 40% din bugetul total de 10 miliarde de euro – de realizarea de producție pe teritoriul României, a declarat ministrul interimar Radu Miruță în podcastul „Frontier Defense” (Ep. 19), găzduit de G4Media. Strategia vizează parteneriate industriale obligatorii, printre care fabricarea de drone în colaborare cu Ucraina cu menținerea controlului software-ului în cadrul armatei, dar și producția de muniție la UM Sadu sau condiționarea contractelor cu Rheinmetall de construirea a patru nave militare la Șantierul Naval 2 Mai Mangalia.

În contextul amenințărilor din proximitatea frontierei fluviale și al incidentelor maritime din Zona Economică Exclusivă – unde au fost mobilizate avioane de luptă înarmate -, autoritățile au solicitat sprijin tranzitoriu din partea NATO până la recepționarea noilor sisteme militare comandate de România, potrivit lui Radu Miruță.

La nivel structural, ministrul interimar a declarat că instituția derulează recrutarea a peste 10.000 de persoane și revizuiește reglementările privind cariera militară pentru a o face mai atractivă și a mări retenția de personal.

Radu Miruță a răspuns și criticilor venite din industria locală de apărare, care dorește mai multe achiziții de echipamente militare fabricate în România, dar și celor care au susținut că modul de acordare a contractelor SAFE nu a fost destul de transparent.

„Avem copaci crescuți în fabricile de armament din România”

Bugetul actual al Apărării este de 10 miliarde de euro, potrivit lui Miruță. Din această sumă, 40% este alocat pentru înzestrarea armatei române. „Și aici sunt două elemente de noutate: unu, dimensiunea mare, record de până acum; și doi, că e pentru prima oară când sumele acestea de bani se duc condiționat de a se face coproducție în România”, a declarat Miruță, care a criticat vechiul mecanism de offset, prin care banii nu rămâneau, potrivit afirmațiilor sale, în fabrici de profil, fapt ce a lăsat uzinele de stat în paragină.

„Un exemplu care nu este deloc metaforic: dacă se comanda ceva de 100 de milioane de euro și se aducea în țară un tir de roșii, un vagon de cereale, se considera că se îndeplinește obligația de localizare a produsului respectiv în România”, a explicat el.

„E un mare păcat și ăsta este motivul limpede pentru care cu adevărat avem copaci crescuți în fabricile de armament din România”, a adăugat Radu Miruță.

Transparența programului SAFE și contractele MApN

Radu Miruță respinge criticile privind lipsa de transparență din programul SAFE, venite în special de la reprezentanți ai companiilor din industria locală de apărare, și afirmă că fiecare proiect a fost aprobat individual în CSAT și dezbătut în Parlament.

„Chelul își pune mâna în cap și își scuză incompetența, incapacitatea și dorința de a face combinații pe spatele banilor publici. Este cel mai transparent proces care s-a derulat până acum în Armata României. Nu este o decizie care a fost luată obscur. Este o decizie care este fundamentată pe hotărârea CSAT. Este fundamentată pe votul Parlamentului, după dezbaterea fiecărui detaliu”, a afirmat invitatul.

Miruță a adăugat că a existat dezbatere pentru fiecare proiect: cât costă, cât se face în România, de când se face, care este gradul de localizare sau care este numărul de angajați.

„Niciunul dintre parlamentarii tuturor partidelor prezente acolo n-a ridicat mâna să spună: «Domnule, eu propun în loc de 60% localizare, 61% localizare, vă rog să votați». Au aprobat, unii s-au abținut, dar o majoritate mare a aprobat acele proiecte”, a continuat ministrul interimar.

Combaterea dronelor rusești și solicitarea de sprijin la NATO

Interceptarea dronelor este un proces foarte dinamic și se bazează inclusiv pe modele statistice și scripturi care calculează niște tipare, potrivit lui Miruță. O strategie care funcționează astăzi s-ar putea să nu mai fie eficientă mâine. În acest context dificil, România a cerut sprijin la nivel NATO pe termen scurt, după ce a demonstrat că a semnat deja contractele de achiziție, însă livrările noilor echipamente vor dura câțiva ani, potrivit invitatului.

„N-am dat jos cu dronele pentru că a venit ziua de vineri și este post; am dat jos cu dronele pentru că la nivelul ministerului a existat o permanentă preocupare de a schimba câte ceva în ceea ce avem pentru a crește randamentul”, a explicat ministrul la „Frontier Defense”.

El se referă la faptul că, începând de vineri, 24 iulie 2026, România a doborât, în trei zile consecutive, trei drone rusești care i-au încălcat spațiul aerian, prin intermediul unor avioane F-16.

„În paralel, am făcut adresă la NATO […] Apreciez – și o spun foarte deschis – că este legitim ca la nivelul Alianței să solicităm sprijin până când ne vine nouă ce-am comandat”, a mai spus acesta.

Radu Miruță a afirmat că România nu poate doborî drone în afara granițelor sale fără riscul unei escaladări sau al antrenării NATO într-un conflict direct. Proximitatea extremă a porturilor ucrainene de pe brațul Chilia (150-300 de metri de graniță) reduce drastic timpul de reacție, potrivit ministrului interimar al Apărării.

„Una dintre problemele pe care le avem este că vedem pe radare ținte care sunt în afara teritoriului românesc, însă nu avem posibilitatea de a trage în ele pentru că există o reglementare care spune că nu tragi într-o țintă care este în afara țării tale, că se poate interpreta că de fapt prin asta intervii într-un război care se întâmplă între alte două țări și ar presupune că de fapt prin acțiunea asta tragi Alianța în sine în războiul respectiv”, a explicat invitatul.

Ministrul interimar a spus că pe frontiera României au fost instalate și alte mijloace de apărare, terestre, pe lângă sistemul MEROPS, însă nu a oferit detalii din rațiuni strategice.

Calendarul compensării pentru sistemul Patriot donat

Întrebat dacă există un calendar stabilit prin care România va primi un sistem Patriot la schimb, după ce a donat un astfel de sistem Ucrainei, ministrul a confirmat că termenele nu au fost depășite. Miruță nu a indicat însă un an estimat în care țara noastră ar putea primi sistemul Patriot.

„Există o decizie a Parlamentului de a ceda acel sistem, pentru care România primește un alt sistem la schimb și este un calendar definit în care acest sistem urmează să fie adus în România. N-am ieșit din acel calendar”, a afirmat Miruță.

Întrebat de moderator dacă ar putea oferi un an estimat pentru livrare, Miruță a răspuns: „Nu, din multe motive”.

Sistemele Patriot, de producție americană, sunt foarte căutate pe plan global, iar cererea depășește capacitatea de producție. Eficiența dovedită în Ucraina împotriva rachetelor balistice și hipersonice a determinat statele NATO și din Asia să își consolideze rapid apărarea antiaeriană. Sistemul oferă protecție esențială împotriva amenințărilor aeriene moderne și a devenit un reper de securitate strategică.

România operează în acest moment trei sisteme Patriot, iar când toate comenzile și compensările vor fi finalizate, Bucureștiul va dispune de șapte sisteme.

Blocajul avioanelor IAR-99 SM de la Avioane Craiova

Întârzierile la livrările avioanelor IAR-99 SM de la Avioane Craiova afectează pregătirea piloților de F-16, admite ministrul interimar al Apărării. Erorile de soft au fost remediate, dar persistă două deficiențe, legate de GPS și de un aruncător automat de bombe. Soluția propusă este, potrivit invitatului, preluarea aeronavelor prin act adițional, cu reținerea garanțiilor financiare și aplicarea de penalități fabricii până la remediere.

„Fără aceste avioane, pentru a putea menține în pregătire un număr de piloți necesar la Forțele Aeriene, ar trebui să închiriem avioane din altă parte pentru a pregăti acești piloți. Închirierea din altă parte a acestor capabilități e una foarte costisitoare”, a admis invitatul.

Bill „Sluggo” Thomas, Site Accountable Manager la The European F-16 Training Center (EFTC) din România și angajat al companiei Lockheed Martin, a declarat, de asemenea, într-un interviu pentru G4Media, că, pentru optimizarea bugetelor, formarea inițială pe avioane mai ieftine, precum IAR-99, este esențială înainte de tranziția pe F-16.

„Este mult mai scump pentru mine să fac lucruri precum zborul instrumental de bază, zborul în formație de bază, manevre de bază într-un F-16”, a explicat el. „Numărul de zboruri (n.e. – pe F-16) crește semnificativ, iar durata cursului este evident mult mai mare, așa că e mult mai bine să se facă într-un avion mai ieftin”, a adăugat reprezentantul EFTC. „Am nevoie ca băieții să vină aici și să știe cum să facă asta”, a mai spus Thomas.

Tancuri vs. drone și fabrica de drone în parteneriat cu Ucraina

Tancurile rămân vitale strategic (achizițiile de sute de unități noi și procedurile continuă neschimbate), însă este necesară sincronizarea cu războiul dronelor, arată Miruță. Acesta afirmă că desfășurarea războiului pe care o vedem acum în Ucraina este diferită de o situație în care ar fi implicată NATO.

Pentru proiectul fabricii de drone realizat în coproducție cu Ucraina, MApN insistă să dețină controlul total asupra software-ului, pentru adaptabilitate și confidențialitate operativă. „Ce spun eu și cred că este o mare greșeală dacă nu s-ar face este ca Armata Română să gestioneze software-ul”, a declarat oficialul.

Acesta a adăugat că vor fi colectate date de la multe capabilități, precum avioanele F-16, tancurile Abrams sau sisteme de apărare la sol, și este nevoie ca toate aceste informații să fie procesate și să se extragă din ele „necesarul pentru a da comanda unui roi de drone care să plece autonom”, de exemplu.

„Armata Română are nevoie să ia în calcul toate aceste date care sunt generate sub formă digitală, cu atât de multă sensibilitate încât nu pot fi date la îndemâna niciunei firme care semnează orice fel de NDA cu Armata Română. E critic ca asta să fie în degetele armatei române și pentru asta Armata Română trebuie să fie parte din această fabrică de drone care se va produce în SAFE în România”, a continuat ministrul interimar al Apărării.

România vrea să producă drone împreună cu Ucraina în cadrul unui proiect de 200 de milioane de euro finanțat prin programul SAFE. Bucureștiul are nevoie, printre altele, urgent de drone interceptoare, care pot fi folosite pentru a distruge vehiculele aeriene fără pilot de tip Shahed din dotarea Rusiei care îi încalcă în mod constant spațiul aerian.

Situația Șantierului Naval Mangalia 2 Mai și condiționarea contractului Rheinmetall

Șantierul Naval 2 Mai Mangalia, unde ar urma să fie construite patru nave noi pentru România de către compania germană Rheinmetall, are datorii mari (196 de milioane de euro la o valoare de 87 de milioane de euro). Miruță precizează că statul a impus companiei Rheinmetall o clauză prin care recepția mașinilor de luptă ale infanteriei (contract de aproximativ 3 miliarde de euro) este condiționată de construirea a patru nave militare la Mangalia: „Deci este legat de mâini: nu va putea să facă recepția pe mașina de luptă a infanteriei — un contract de aproape 3 miliarde de euro — până când nu va face dovada că face la Șantierul Naval Mangalia 2 Mai aceste patru nave pentru Forțele Navale.”

De ce nu e lăsat acest obiectiv să moară? Șantierul Naval 2 Mai Mangalia trebuie salvat deoarece are o dimensiune strategică unică în regiune, o forță de muncă valoroasă și o tradiție veche, a declarat ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, la o ediție anterioară a podcastului „Frontier Defense”.

„Eu cred că sunt mai multe motive. Forța de muncă și tradiția”, a afirmat reprezentantul Guvernului. Totodată, contează „dimensiunea strategică unică” a șantierului în regiune, potrivit lui Darău. „Să ai cel mai mare șantier naval din Europa de Est, eu zic că este un mare avantaj în contextul de acum, să poți construi nave mari”, a mai spus Darău. „Deci nu cred că putem arunca așa ceva la gunoi”, a adăugat el.

Incidentul de securitate de la Neptun Deep

România se pregătește să înceapă în 2027 extracția de gaze din perimetrul Neptun Deep, proiect care va transforma țara în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Obiectivul ar putea deveni ținta unui război hibrid. De aceea, Radu Miruță afirmă că MApN colaborează cu MAI pentru protecția infrastructurii energetice. Pentru a arăta actorilor ostili hotărârea autorităților de a apăra acest proiect, ministrul a dat ca exemplu trimiterea unor avioane de vânătoare F-16 înarmate pentru a neutraliza o dronă apărută la 150 de metri de platforma Neptun Deep.

„A fost un comitet de criză creat la nivelul Ministerului Apărării și am luat decizia să trimitem avioanele de vânătoare înarmate, cu ordin de a trage în afara apelor teritoriale românești”, a afirmat ministrul.

În august, o dronă maritimă a fost distrusă lângă Neptun Deep de un avion F-16 românesc, cu tunul din dotare.

Relația cu ROMARM și subcontractarea către mediul privat

Întrebat de ce MApN nu a cumpărat mai multe echipamente militare produse în țară, așa cum se plâng unii jucători din piață, Radu Miruță a dat ca exemplu holdingul de stat ROMARM care nu reușește să onoreze comenzile existente și suportă penalități de întârziere.

În ceea ce privește relația cu firmele private, ministrul interimar a precizat că MApN condiționează marile contracte de cooperarea cu producători privați locali (cote între 30% și 60%), însă a adăugat că ministerul pe care îl conduce nu decide cine sunt aceștia.

„Armata Română a dat comenzi plătite celor de la Romarm, care nu livrează. Armata Română, cu durere în suflet, aplică penalități celor de la Romarm […]. Ei au penalități de vreo 8% de plătit Armatei Române, în condițiile în care marja lor de profit este de 5-10%”, a spus Miruță. „Eu am asigurat doar un culoar, o pasarelă de la firma mare care integrează produsul spre oricine se potrivește din mediul privat”, a adăugat acesta cu privire la companiile private din industrie.

Reprezentantul guvernului a mai spus că unele firme private se așteaptă ca MApN să cumpere de la ele pe baza unor prezentări PowerPoint sau fișiere PDF: „Cu privire la mediul privat, el începe să se dezvolte. Mulți vor ca Armata Română să facă un parteneriat pe baza unei prezentări PowerPoint sau a unui document PDF prin care ei explică ce ar urma să facă. Trebuie susținute și inițiativele astea, dar trebuie susținute cumva de alte structuri ale statului român.”

Acesta a adăugat că Ministerul Apărării poate comanda doar produse care sunt testate și care fac dovada că îndeplinesc anumite standarde: MApN „nu poate intra ca finanțator în susținerea unei idei care va ajunge la bun sfârșit sau nu va ajunge la bun sfârșit”, a adăugat Miruță.

Muniție de 155 mm la UM Sadu

Compania americană US Ballistic a semnat un contract pentru construirea unei facilități de producție de muniție la Uzina Mecanică Sadu, un proiect care prevede investiții de 25 de milioane de dolari în următorii cinci ani, a anunțat Radu Miruță.

Potrivit oficialului, noua unitate industrială va crea 150 de locuri de muncă în primii doi ani de funcționare, iar numărul angajaților va crește în etape pe parcursul următorilor patru ani. Parteneriatul include investiții în infrastructură, reparații la magazii, modernizarea drumurilor și a rețelelor de utilități — active care vor rămâne în proprietatea UM Sadu, alături de transferul tehnologic aferent. În cadrul facilității, compania americană USBL va fabrica muniție de calibru 155 mm la standarde NATO. Acest calibru echipează inclusiv obuzierele autopropulsate K9, de producție sud-coreeană, pe care România a început să le primească.

Întrebat dacă mai sunt și alte înțelegeri de acest fel în lucru, Miruță a răspuns: „Mai sunt. Știu despre unele că sunt, pentru că suntem la Ministerul Apărării, dar despre condițiile astea de localizare în România, despre ce condiții le impune statul român, astea sunt în curtea Ministerului Economiei”.

Arma de asalt trebuia primită „ieri” de militarii români

Modernizarea armamentului individual al militarilor români reprezintă o urgență majoră, în condițiile în care trupele încă utilizează arme de calibru mic concepute în anii ’70. Invitatul a subliniat caracterul critic al acestei tranziții către tehnologii actuale: „Eu nu doar cred, ci sunt absolut convins că-i nevoie ca asta să se întâmple cât de repede; răspunsul era ieri.”

Achiziția noilor arme de asalt, gestionată prin Ministerul Afacerilor Interne, depinde însă de conformitatea procedurală a producătorului. Proiectul este condiționat de depunerea unui certificat tehnic oficial, document esențial fără de care Armata Română nu poate efectua recepția, testarea de rezistență și validarea finală a produselor livrate, a precizat Miruță.

Resurse umane: Recrutare, stagiul voluntar și regulamente depășite

Radu Miruță a declarat, la „Frontier Defense”, că în cursul anului au fost scoase 7.000 de posturi la concurs și s-a bugetat stagiul militar voluntar pentru 3.500 de persoane, ceea ce aduce un aflux de peste 10.000 de soldați noi. „Acesta este un salt enorm raportat la dimensiunea, la mărimea resursei umane din Armata Română”, a afirmat ministrul interimar.

Miruță a criticat reglementările anacronice care îi forțează pe specialiști (piloți, parașutiști, scafandri) să renunțe la certificări sau la practică dacă vor să fie promovați profesional.

„Pentru anumite etape de evoluție profesională, un pilot dacă vrea să vină într-o altă structură a armatei române, de la un anumit nivel al funcției încolo trebuie să renunțe la dreptul de a pilota”, a precizat el.

La începutul anului, un general de brigadă (r) avertiza că numărul de militari combatanți români, aproximativ 20.000, este „total insuficient”. „Da, în acest moment nu avem, cred eu, destul de mulți militari și este o realitate. Avem două divizii, cineva a numărat forțele de acolo (…). Vreo 20.000 de oameni, total insuficienți dacă ne uităm la numărul de militari utilizat de o parte și de alta în Ucraina”, a declarat Mircea Mîndrescu, fost comandant al Joint Analysis and Lessons Learned Centre din cadrul Alianței Nord-Atlantice, în emisiunea „Frontier Defense”.

Filmare: Gabriel Petrescu

Editare video: Marian Tincă