Președintele României are vineri o ședință de lucru cu mai mulți miniștri pe tema Cadrului Financiar Multianual, în vederea reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie 2026.

Este vorba despre viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, și reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, Iulia Matei, pe tema Cadrului Financiar Multianual, în vederea reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie 2026.

Context

Într-o dezbatere referitoare la Consiliul European din 15-16 octombrie, Ursula von der Leyen, şefa executivului comunitar, a remarcat că în Franţa şi în România mecanismele de vouchere energetice au oferit sprijin familiilor cu venituri mici, ”aceasta fiind abordarea corectă”.

Von der Leyen a afirmat că, de la finalul lunii februarie, preţul gazului în UE a crescut cu 140%, iar situaţia se poate agrava. În această privinţă, ea a anunţat că exportatorii de gaz metan vor beneficia de un an în plus pentru a se pregăti pentru noile reglementări ale UE.

”Vom oferi mai multă flexibilitate exportatorilor pentru încă un an, în ceea ce priveşte metanul”, a afirmat preşedinta Comisiei.

Aceasta a mai spus executivul UE va lansat un dialog strategic privitor la rafinăriile europene, cu accent pe nevoia scăderii costurilor. În plus, Comisia Europeană va prezenta în următoarele luni măsuri pentru creşterea cotei de electricitate în cererea de energie totală.

”Trebuie transformat modul în care consumăm energie şi să înlocuim combustibilii fosili cu electricitate curată produsă în Europa. Producerea de energie curată şi transportarea ei unde este nevoie reprezintă doar jumătate din chestiune, cealaltă jumătate este să majorăm producţia de energie curată”, a explicat ea.

Pe de altă parte, Ursula von der Leyen s-a referit la viitorul buget multianual al UE pentru 2028-2034.

Ea a subliniat că agricultura şi politica de coeziune vor rămâne priorităţi ale blocului comunitar, dar a insistat pe nevoia sporirii resurselor proprii, în condiţiile în care bugetul multianual reprezintă 1,26% din produsul intern brut la nivelul UE, iar tăierea finanţării de la priorităţile bugetare esenţiale implică riscuri evidente.