După numărarea a 85% din voturile exprimate în scrutinul pentru alegerea Knesset-ului – parlamentul unicameral de la Ierusalim cu 120 de locuri – coaliția de dreapta/extrema dreaptă/ultra-ortodocși, condusă de premierul Benjamin Netanyahu, deține 53 de mandate, opoziția sionistă deține 48, iar cele două grupări arabe – Lista Comună cu 12 și Ra’am cu 7 – dețin balanța puterii în Knesset. Cu cele 19 mandate obținute până acum, partidele arabo-israeliene au pulverizat recordul de 15 mandate obținute în 2020, când toate cele patru partide au mers pe o listă comună.

Lista Comună din 2026, condusă de Youssef Jabareen, este formată din trei partide – Hadash (neo-comunist), Ta’al și Balad (naționaliste arabe), iar Ra’am, condus de Mansour Abbas, este islamist moderat.

Imediat după ce a devenit clar că niciuna din cele două tabere nu va putea întruni majoritatea de 61 de mandate în Knesset, partidele care reprezintă cele două milioane de cetățeni arabi (20% din populația Israelului) au făcut apel la o coaliție cu opoziția sionistă pentru doborârea guvernului Netanyahu.

“Preferăm o guvernare alături de blocul de centru-stânga (opoziția sionistă, n.red.). Credem într-o conducere mai puțin rasistă, care să-i trateze pe cetățenii arabi ca parteneri egali, nu ca pe niște cetățeni de mâna a doua. Considerăm că doar prin respect reciproc, egalitate și cooperare între evrei și arabi putem construi un guvern stabil și un viitor mai bun pentru ambele popoare.” a declarat la G4Media Mohamed Khatib, votant al Ra’am.

Din punct de vedere matematic o asemenea coaliție ar întruni o majoritate confortabilă de 67 de mandate în Knesset, dar ceea ce pe hârtie apare clar, în realitatea politică israeliană este mult mai complicat.

Rezultatele provizorii arată că cele patru partide ale opoziției sioniste au obținut împreună 58 de mandate: Yashar (Drept, centru), condus de Gadi Eisenkot, ar obține 21 de mandate, B’Yahad (Împreună, liberal), condus de Naftali Bennett și Yair Lapid, 12, Democrații (centru stânga), conduși de Yair Golan, 8, și Israel Beitenu (Israel Casa Noastră), condus de Avigdor Liberman, 7.

Dintre aceste partide numai Democrații sprijină fără rezerve o colaborare cu partidele arabe, în timp ce Liberman a fost văzut într-o înregistrare pe rețelele sociale promițând unui alegător că exclude intrarea într-o coaliție cu partidele arabe. Bennett, în special, și Eisenkot nu par nici ei gata de o asemenea coaliție.

Lista Comună ar sprijini cu guvern minoritar din parlament, iar Ra’am și-a exprimat chiar disponibilitatea de a face parte din guvern, după ce sprijinise în parlament efemerul guvern condus de Bennett și apoi Lapid în perioada 2021 – 2022. Pe locul 2 în lista partidului condus de Abbas figurează fost șef adjunct al poliției israeliene, Yoav Segalovitz. Ra’am dorește să se implice mai mult în rezolvarea problemelor arabilor israelieni, în timp ce partidele Listei Comune plasează ca una dintre priorități situația palestinienilor din Cisiordania și Gaza.

Desigur că rezultatele se pot schimba, mai ales după numărarea celor circa 600.000 voturi în așa-numitele „plicuri duble” care includ pe lângă voturile militarilor, majoritatea rezerviști concentrați, voturile deținuților, ale personalului medical, ale persoanelor cu probleme de sănătate, precum și ale reprezentanților israelieni aflați în misiuni în străinătate.

Alegătorii folosesc două plicuri: primul este anonim și conține buletinul de vot. Acest plic este apoi introdus într-un al doilea plic, pe care sunt trecute datele de identificare ale alegătorului; astfel, oficialii se pot asigura că persoana respectivă nu votează în nicio altă locație, fără a crea însă o legătură între buletinul de vot și identitatea alegătorului.

Este probabil ca procentul voturilor în favoarea celor două liste arabe să scadă, dat fiind că cetățenii arabi ai Israelului nu au obligația de satisfacere a serviciului militar. Un lucru este însă aproape cert: numărul mandatelor obținute va permite acestor partide să dețină balanța puterii în Knesset.