Prelungirea opririi celor două reactoare nucleare de la Cernavodă pune presiune asupra Sistemului Energetic Național și creează riscuri privind asigurarea necesarului de energie, în special în orele de seară, a declarat marți Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, potrivit Agerpres.

Oficialul a precizat că România a reușit până acum să gestioneze situația fără să fie necesară limitarea consumului marilor clienți industriali. Totuși, el a avertizat că echilibrul din piața regională de energie rămâne fragil și că repornirea reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă este necesară cât mai curând.

Bușoi a subliniat că oprirea reactoarelor nu este legată de un incident care să pună în pericol securitatea nucleară, în pofida informațiilor apărute recent în spațiul public. Potrivit acestuia, au fost aplicate proceduri stricte de securitate, fără ca funcționarea centralei să fi fost amenințată de un scenariu extrem.

Nu există încă un termen clar pentru repornire

Secretarul de stat a explicat că autoritățile nu pot avansa deocamdată o dată precisă pentru repornirea reactoarelor. Prognozele privind evoluția secetei au fost infirmate de realitate, iar specialiștii de la Apele Române, Administrația Națională de Meteorologie și Nuclearelectrica urmăresc în continuare situația.

Deși prognozele indică o posibilă îmbunătățire, nivelurile necesare pentru repornirea reactoarelor nu au fost încă atinse, a precizat Bușoi. Decizia finală va aparține specialiștilor, care trebuie să se asigure că echipamentele pot funcționa în condiții de siguranță.

Oficialul a mai explicat că anunțarea unui termen de repornire trebuie făcută cu atenție, deoarece poate influența deciziile comerciale ale furnizorilor, traderilor și producătorilor de energie.

În plus, în regiune sunt programate lucrări de mentenanță, iar eventualele creșteri ale cererii din marile economii europene ar putea pune presiune suplimentară asupra pieței. Bușoi a amintit că, în septembrie, suprapunerea unor lucrări la centrale nucleare din Franța și la interconectoare a generat deja presiuni asupra sistemului.

România trebuie să investească în producție, stocare și rețele

În ceea ce privește strategia energetică, reprezentantul Ministerului Energiei a declarat că dezvoltarea capacităților de producție și stocare trebuie însoțită de investiții în rețelele de transport și distribuție a electricității.

Creșterea capacității rețelelor este una dintre prioritățile pentru următorul exercițiu financiar, a spus Bușoi, care a menționat și investițiile în energie solară, eoliană, hidroenergie și stocare.

Totodată, oficialul a subliniat rolul gazelor naturale în economia României, atât pentru producția de electricitate, cât și pentru industrie. El a menționat proiectul Neptun Deep, care urmează să aducă noi resurse de gaze, precum și inițiativele Romgaz și ale unor companii industriale pentru valorificarea acestora.

Bușoi a atras atenția și asupra importanței digitalizării și securității cibernetice, în contextul utilizării tot mai extinse a inteligenței artificiale. În opinia sa, companiile private și cele în care statul este acționar trebuie să investească în protecția sistemelor informatice, pentru a limita riscurile comerciale și geopolitice.

Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a zecea ediții a Profit Energy.forum, unde au fost discutate provocările dezvoltării energiei regenerabile și perspectivele prețurilor la energie în această iarnă și în 2027.