România îşi propune ca până la finalul acestui an să asigure finanţarea pentru un hub deep-tech, din fonduri de coeziune, proiectul urmând să sprijine conectarea ecosistemului românesc la instrumentele Consiliului European pentru Inovare (EIC), a declarat, luni, ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, transmite Agerpres.

„În prezent planificăm să finanţăm un hub deep-tech. Cred că este meritul actorilor privaţi care au sugerat acest lucru. În programul nostru operaţional privind coeziunea lucrăm pentru a introduce prima finanţare pentru un hub deep-tech”, a afirmat Pîslaru.

Întrebat ce va presupune acest hub, ministrul a explicat că obiectivul este consolidarea actorilor care sprijină comunitatea deep-tech şi facilitarea accesului la finanţare.

„Încercăm să consolidăm actorii care ajută la facilitarea comunităţii deep-tech în pregătirea legăturilor cu EIC şi în extinderea potenţialelor finanţări şi oportunităţi pentru aceste inovaţii deep-tech”, a precizat acesta.

Pîslaru a spus că finanţarea va viza atât startup-urile deep-tech, cât şi intermediarii care le sprijină, iar propunerea a fost transmisă Comisiei Europene.

„Vom avea nevoie de bani pentru startup-urile deep-tech, dar şi pentru intermediarii care sprijină startup-urile deep-tech. Am transmis propunerea Comisiei Europene. Aceştia sunt bani de coeziune. Ne propunem, de fapt, ca înainte de sfârşitul anului să asigurăm acest tip de intervenţie”, a declarat Dragoş Pîslaru.

Ar urma să existe două instrumente de finanţare, dintre care unul destinat tehnologiilor deep-tech, potrivit acestuia.

„Vom avea două instrumente de finanţare, unul pentru comunităţi, care nu este condiţionat de deep-tech, şi unul dedicat tehnologiei deep-tech, care să ne ajute cu proiectele aflate la frontiera tehnologică”, a adăugat Pîslaru.

Ministrul a subliniat, în context, că România trebuie să îşi stabilească nivelul de ambiţie pentru următoarea perioadă de programare şi să se îndrepte către investiţii în tehnologie şi competitivitate.

„Planificăm acum perioada 2028-2034 şi trebuie să ne dăm seama dacă vom continua pur şi simplu cu finanţarea din inerţie, finalizând proiectele de apă şi canalizare şi restul autostrăzilor şi aşa mai departe, sau dacă vom investi masiv în inovare. Iar răspunsul aici este foarte clar. Dacă nu vom direcţiona banii către investiţii sau către tehnologie şi competitivitate, este evident că România va fi una dintre ţările care vor rămâne în urmă”, a susţinut Dragoş Pîslaru.

În opinia sa, România nu se poate limita la realizarea proiectelor tradiţionale de infrastructură, fiind necesară orientarea către deep-tech, inteligenţă artificială şi competitivitate.

„România nu îşi poate permite doar să finalizeze proiectele de infrastructură, precum autostrăzi, spitale, şcoli sau universităţi şi aşa mai departe. Trebuie să mergem către deep-tech, către competitivitate, să vorbim despre AI, despre provocările AI în societate şi, mai mult decât atât, să gândim european, în loc să gândim doar local, regional şi naţional”, a afirmat ministrul.

Acesta a arătat că actualul model economic bazat în mare măsură pe consum nu mai poate funcţiona în viitor.

„Trecem de la o abordare bazată pe consum, care s-a bazat foarte mult pe un fel de abordare a banilor gratuiţi, în care statul acorda ajutoare de stat sau făcea achiziţii ori acorda granturi din partea Uniunii, iar apoi economia creştea datorită consumului. Cred că este foarte clar pentru toată lumea că acest model specific nu poate funcţiona în viitor”, a mai spus Pîslaru.

Oportunităţile europene de finanţare pentru dezvoltarea şi extinderea startup-urilor şi scaleup-urilor deep-tech au fost prezentate luni, la Bucureşti, în cadrul unui eveniment la care participă experţi ai European Innovation Council (EIC) şi ai Comisiei Europene. Evenimentul a fost organizat de European Innovation Council, în parteneriat cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Techcelerator, UEFISCDI şi Endeavor Romania.