Recenta vânzare a șantierului naval Mangalia, aflat deja in faliment, este noua temă de campanie a partidului condus de George Simion. Comunicate în numele partidului sau simple declarații ale membrilor AUR toate induc aceeași narațiune. Guvernul ar fi folosit programul SAFE pentru a direcționa contracte militare foarte mari către Rheinmetall, iar compania ar fi ajuns să cumpere Șantierul Naval Mangalia la un preț mult mai mic decât valoarea contractelor pe care urmează să le execute acolo. AUR sugerează că statul român ar fi negociat în dezavantajul său. 

Guvernul a anunțat în ziua tranzacției că achizițiile prin SAFE de la Rheinmetall au fost condiționate de investiții în industria românească, inclusiv de revitalizarea Șantierului Naval Mangalia. 

La o zi după anunțul vânzării șantierului de la Mangalia, AUR a acuzat guvernul că „a gestionat defectuos situația Șantierului Naval Mangalia, lăsând una dintre cele mai importante capacități industriale strategice ale României să ajungă în faliment și să fie adjudecată cu aproximativ 46 de milioane de euro sub prețul inițial, fără să prezinte garanții concrete pentru viitorul acesteia”.

În comunicatul de presă, AUR scrie că „activele șantierului au fost adjudecate de Rheinmetall Real Estate România pentru 138,03 milioane de euro, fără TVA, față de prețul inițial de aproximativ 184 de milioane de euro”.

AUR a cerut Guvernului să explice „cine răspunde pentru această situație, ce investiții și locuri de muncă sunt garantate și ce beneficii concrete va obține industria românească”.

Pentru vânzarea șantierului au fost organizate patru licitații la care nu s-a depus nicio ofertă. Rheinmetall a cumpărat șantierul aflat în faliment abia la a cincea licitație organizată de lichidatorul judiciar. 

„CITR, lichidatorul judiciar al Damen Shipyards Mangalia, anunță că a vândut șantierul astăzi, 9 octombrie 2026, în urma procedurii de licitație, la prețul de 138.034.320,47 euro, fără TVA. Câștigătorul licitației este Rheinmetall Real Estate România SRL”, a transmis CITR. 

Reducerea prețului de vânzare a fost permisă printr-o hotărâre judecătorească, la solicitarea lichidatorului, după patru licitații fără cumpărători. 

Acuzații AUR – Rheinmetall a luat bani de la statul român ca să cumpere șantierul

Senatorul Petrișor Peiu a avut o luare de poziție vehementă în privința vânzării Șantierului Naval Mangalia. 

Într-un comunicat de presă din 12 octombrie, Peiu sugerează că firma germană a cumpărat șantierul naval din banii primiți ca avans pentru navele militare ce ar urma să fie construite la acest șantier și finanțate prin SAFE. 

„În luna august, România a plătit către Rheinmetall câteva sute de milioane de euro ca avans din valoarea contractelor primite.

Din acest avans, firma germană a plătit 138 de milioane de euro pentru achiziția șantierului naval din Mangalia.

Rheinmetall trebuie să livreze, printre altele, patru nave care ar trebui produse la Șantierul Naval Mangalia: două vedete de intervenție pentru scafandri (84 mil. euro) și două nave de patrulare maritimă – OPV (836 mil. euro).

Deci, să recapitulăm: statul român va plăti către Rheinmetall peste 900 de milioane de euro pentru patru nave care se vor construi la un șantier naval cumpărat pentru doar 138 de milioane de euro de firma respectivă!”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR. 

MAPN a primit, în august, 2,5 miliarde de euro, prima plată din contractul SAFE încheiat cu Comisia Europeană. Ministrul interimar al Apărării a anunțat, în aceeași zi, că din avansul primit din SAFE ”s-au și făcut plățile în avans, vreo 540 de milioane de euro, inclusiv pentru Rheinmetall, mai puțin pentru Mașina de Luptă a Infanteriei (Lynx)”.

„Am aplicat o regulă simplă de proporționalitate, care ar da peste 200 de milioane de euro pentru Rheinmetall”, explică Petrișor Peiu pentru G4Media cum a făcut calculul pentru avansul primit de Rheinmetall.

Cele 920 de milioane invocate de Petrișor Peiu reprezintă valoarea unui contract semnat cu Rheinmetall pentru furnizarea a patru nave. Construirea lor presupune costuri de proiectare, materiale, echipamente, manoperă și alte cheltuieli. 

Cele 138 de milioane reprezintă prețul de achiziție al activelor șantierului. Sunt două tranzacții cu obiecte diferite. 

Senatorul Peiu a revenit asupra subiectului luni, pe 13 octombrie, când a anunțat că „Rheinmetall, compania care a primit cadou aproape 6 miliarde de lei de la guvernul României, nu prezintă niciun fel de credibilitate pe piața investițiilor, având o scădere a prețului acțiunilor cu 40% numai de la începutul acestui an!!”.

Și a revenit cu calculul privind vânzarea șantierului. 

„La începutul anului, odată cu împrumuturile luate din programul SAFE, România era în următoarea situație: avea un șantier naval, unde trebuia să construiască patru nave, care valorau 1 miliard de euro.

Guvernul Bolojan a procedat astfel: a contractat miliardul către Rheinmetall, care, din avansul primit, a cumpărat cu a șaptea parte din bani șantierul naval, unde va face navele și va primi restul miliardului”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

Deputatul AUR susține, într-un comunicat de presă publicat luni, că șantierul a fost vândut cu 138,03 milioane de euro, în condițiile în care „a existat o ofertă de 184 de milioane de euro, din partea unui joint venture greco-american, cu participarea unui armator grec. Banii urmau să fie plătiți acum, iar preluarea șantierului să se facă după încheierea războiului”. 

Parlamentarul nu doar că nu dă detalii despre această ofertă, ci se întreabă chiar el în continuarea comunicatului dacă „a existat această ofertă? Cine a primit-o? Ce condiții avea? Cine a decis să nu-i dea curs?”

Koler sugerează și că „în spatele colaborării dintre Rheinmetall și MSC ar putea exista un plan de transfer al șantierului către grupul MSC”.

Nu e prima oară când Koler are o problemă cu firma germană. În august, tot într-un comunicat de presă, deputatul AUR critica modul în care Ministerul Apărării a semnat contractele din SAFE „fără o strategie coerentă pentru industria națională de apărare, în timp ce alte state NATO vin și își construiesc navele militare în șantierele din România”, cu referire directă la Rheinmetall.

La o zi după ce G4Media a scris despre problemele din contractul pentru sistemele antiaeriene semnat de Romtehnica cu Rheinmetall, deputata AUR Ramona Ioana Bruynseels, secretar al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților, a cerut public explicații despre acest contract, pe baza informațiilor din articolul G4Media.

Campania anti-SAFE

În paralel cu campania împotriva companiei Rheinmetall, aleșii AUR mai au o temă favorită – contractele încheiate prin SAFE.

Cu două zile înainte de vânzarea șantierului, partidul a transmis un comunicat de presă în care „cere transparență totală în achizițiile militare. După denunțul depus la DNA privind SAFE, apar informații despre verificări ale Parchetului European”.

Pe baza informațiilor apărute în mass-media, într-un interviu realizat de Libertatea cu fostul procuror Cătălin Borcoman, AUR a solicitat „Guvernului și Ministerului Apărării să spună public câte contracte și proceduri din domeniul apărării fac obiectul unor verificări, sesizări sau evaluări, cum sunt prevenite conflictele de interese, cum este verificată fundamentarea prețurilor și cum este urmărită participarea efectivă a industriei românești la programele de înzestrare”. 

AUR a depus, pe 2 septembrie, o sesizare la DNA privind posibile nereguli în pregătirea și atribuirea contractelor din programul SAFE, inclusiv cele referitoare la Rheinmetall și la proiectul transportoarelor Piranha 5. 

Deputata AUR, Niculina Stelea a cerut desecretizarea și verificarea contractelor SAFE, renegocierea lor dacă au fost supraevaluate și obligarea furnizorilor să producă în România cel puțin 50% din componentele pentru înzestrare. În plus, verificarea tuturor achizițiilor militare din 2015 încoace. 

Doi dintre parlamentarii partidului condus de George Simion au depus interpelări pentru ministrul Radu Miruță în care cer strict date despre contractele cu firma germană: Silegeanu Cătălin – Fundamentarea și implementarea contractelor încheiate cu Rheinmetall prin programul SAFE și Dîrlău Andrei Emil – România bună de plată, iar firma germană Rheinmetall bună la încasat. 

„Poziția AUR a rămas aceeași de la începutul Programului SAFE: România trebuie să obțină nu doar echipamente militare, ci și producție în țară, transfer tehnologic, mentenanță, locuri de muncă și capacitate industrială proprie. Iar fiecare euro împrumutat și cheltuit pentru Apărare trebuie să poată fi justificat. Banii pentru securitatea României trebuie să producă securitate, nu suspiciuni asupra modului în care au fost atribuite contractele”, a comunicat AUR.

Pe 28 aprilie, în Comisiile reunite de Apărare ale Parlamentului s-a dat votul prealabil pe cele 15 proiecte ale MApN propuse a fi finanțate prin SAFE. Reprezentanții AUR s-au abținut de la vot.

În plen, însă, pe 29 iulie, când parlamentarii au fost chemați să aprobe legea de aprobare a acordului de împrumut SAFE dintre România și Uniunea Europeană, AUR a votat împotrivă.