Bolojan, după decizia CEDO privind restanțele magistraților: „Guvernul a avut dreptate”

Fostul premier Ilie Bolojan susține că decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind restanțele salariale ale magistraților confirmă poziția guvernului pe care l-a condus.

Bolojan consideră că hotărârea CEDO oferă autorităților argumente pentru gestionarea acestor obligații financiare și critică presiunea asupra bugetului public.

„Decizia de astăzi a CEDO arată că am avut dreptate în ceea ce priveşte plata restanţelor salariale către magistraţi. Guvernul primeşte acum argumentul decisiv pentru a tranşa această chestiune imorală şi împovărătoare pentru români. Într-o situaţie economică dificilă, este imoral ca statul să fie obligat să plătească imediat sume uriaşe, de ordinul miliardelor de lei, fără să se ţină cont de impactul asupra bugetului şi de celelalte obligaţii faţă de cetăţeni. Pare o formă de aristocraţie bugetară care poate dispune discreţionar de banii românilor”, a scris Bolojan joi seară, pe Facebook.

Bolojan invocă suspiciuni privind conflicte de interese

Fostul premier a afirmat că hotărârea CEDO ridică semne de întrebare și asupra unor decizii pronunțate în România.

„CEDO pune sub semnul întrebării şi unele hotărâri luate în România, pentru că există suspiciuni că judecătorii care le-au dat s-ar fi aflat într-un conflict de interese”.

Bolojan a mai susținut că deciziile privind alocarea banilor publici trebuie să aparțină Guvernului și Parlamentului și a afirmat că amânarea unor plăți nu reprezintă automat o încălcare a drepturilor omului. În opinia sa, actualul Executiv va trebui să decidă dacă acționează în interesul general sau în beneficiul unei categorii profesionale.

CEDO a respins definitiv cererile magistraților

Joi, completul de șapte judecători al CEDO a respins definitiv cererile depuse în 2024 de magistrați români care au reclamat plata incompletă a restanțelor salariale. Instanța a considerat solicitările „vădit neîntemeiate”.

În motivare, Curtea a făcut referire la circumstanțele economice și bugetare excepționale cu care s-au confruntat autoritățile române și la măsurile succesive care au permis plata treptată a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești.

CEDO a mai arătat că judecătorii care s-au pronunțat asupra unor componente salariale de care puteau beneficia ei înșiși erau „susceptibili” de a se afla într-o situație de conflict de interese.

Curtea a precizat, de asemenea, că reclamanții nu au demonstrat că neplata integrală și imediată i-a lipsit de mijloacele necesare pentru subzistență.

Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.