BREAKING | Moody’s: Lipsa majorității în Parlament și problemele de finanțare aduc riscuri pentru consolidarea fiscală din România

Agenția Moody’s avertizează, într-un comentariu fulger, că eșecul Parlamentului de a forma un Guvern, a treia oară din mai, pune în pericol consolidarea fiscală a României. Bugetul pe 2027 ar putea să nu fie adoptat până la finalul anului, iar costul dobânzilor crește rapid.

Pe 30 septembrie, parlamentul nu a reușit să formeze un nou guvern, de la demiterea coaliției pro-europene în mai. Noi discuții încep pe 5 octombrie. Președintele vrea să evite alegerile anticipate, însă Moody’s consideră că probabilitatea lor este semnificativă.

Din mai, țara este condusă de administrații interimare, care nu au putut promova măsuri fiscale și reforme structurale. Termenul din august pentru adoptarea legii salarizării în sectorul public a fost ratat, ceea ce ar putea însemna pierderea a până la 770 de milioane de euro (0,2% din PIB-ul pe 2025) din granturile Mecanismului de Redresare și Reziliență, avertizează Moody’s.

În primele opt luni din 2026, deficitul fiscal pe bază de numerar a scăzut la 2,9% din PIB, de la 4,5% în august 2025. Agenția de rating afirmă că ajustarea s-a bazat în mare parte pe restricții temporare la salarii și transferuri sociale, care au redus cheltuielile totale cu 0,7 puncte procentuale, și pe încasări mai mari din TVA (+25,2%). Moody’s notează că nevoile de cheltuieli rămân ridicate, finanțarea din PNRR s-a încheiat, iar presiunea pentru mai multe cheltuieli cu apărarea, salariile publice și pensiile crește. Deficitul României rămâne cel mai mare din UE.

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 42 de miliarde de lei (circa 8 miliarde de euro, 2,2% din PIB-ul pe 2025), în creștere cu 26,7% față de anul trecut. Raportul cerere/ofertă la licitațiile de Trezorerie din septembrie a fost în medie de 1,3x, respectiv 0,9x pentru scadențele de până la un an. Peste jumătate din datoria publică este în valută, iar nevoile brute de finanțare sunt de circa 55 de miliarde de euro în acest an, ceea ce face țara dependentă de accesul la piață într-un context de incertitudine politică.

Comunicatul integral al Moody’s:

La 30 septembrie, blocajul politic al României (Baa3 negativ) s-a adâncit, deoarece parlamentul nu a reușit să formeze un nou guvern pentru a treia oară de la mai, când guvernul de coaliție pro-european fusese demis. În ciuda unei noi runde de discuții pentru formarea cabinetului, care încep la 5 octombrie, și a dorinței puternice a Președintelui de a evita alegerile anticipate, cel mai recent impas indică faptul că probabilitatea unor alegeri anticipate este semnificativă.

Mai imediat însă, este din ce în ce mai probabil că nu va fi posibil să se adune suficient sprijin politic pentru a adopta bugetul pe 2027 înainte de sfârșitul acestui an. În ansamblu, evoluțiile politice din următoarele săptămâni vor fi un factor determinant important pentru a stabili dacă ajustarea fiscală recentă se dovedește durabilă pentru a susține profilul de credit suveran.

Lipsa unui nou guvern de la mai a lăsat țara guvernată de administrații interimare, incapabile să avanseze măsuri fiscale cheie și alte reforme structurale. Impasul parlamentar a culminat cu un termen din august ratat pentru aprobarea legii salarizării în sectorul public, ceea ce ar putea costa până la 770 milioane de euro (0,2% din PIB-ul pe 2025) în granturi UE pierdute din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF).

Cea mai recentă eșuare în formarea unui nou guvern ridică întrebări cu privire la consolidarea fiscală a suveranului dincolo de 2026. Deși ajustarea fiscală a României a depășit semnificativ așteptările până acum în acest an, este necesară o consolidare suplimentară pentru a continua reducerea deficitului său fiscal, care este cel mai mare dintre statele membre ale UE.

Datele pentru anul până în august 2026 au arătat o scădere suplimentară a deficitului fiscal, care s-a redus la 2,9% din PIB în bază de numerar, de la 4,5% în august 2025. O mare parte din reducerea deficitului s-a datorat restricțiilor temporare asupra salariilor și transferurilor sociale, care au redus cheltuielile totale cu 0,7 puncte procentuale (pp) de la un an la altul, și încasărilor fiscale mai mari decât se aștepta, care au beneficiat de o creștere de 25,2% a încasărilor din TVA. Acestea fiind spuse, nevoile de cheltuieli subiacente ale României rămân semnificative, deoarece finanțarea din RRF s-a încheiat acum, iar presiunea de a cheltui mai mult pentru apărare, salariile din sectorul public și pensii continuă să crească.

Cel mai important, factura de dobânzi a României s-a extins rapid, confruntându-se cu prime de risc în creștere pentru împrumuturile pe piața internațională, cu cererea în scădere pe piața internă și cu presiunea tot mai mare a cursului de schimb asupra serviciului datoriei externe. Cheltuielile cu dobânzile au crescut la 42 miliarde de lei (aproximativ 8 miliarde de euro și 2,2% din PIB-ul pe 2025), în creștere cu 26,7% de la un an la altul, până în august 2026. Creșterea continuă o tendință multianuală de costuri în creștere ale serviciului datoriei.

În același timp, mediul de finanțare intern este mai puțin favorabil. Raportul mediu cerere/ofertă pentru licitațiile de Trezorerie din septembrie a fost de 1,3x, și de 0,9x pentru scadențele pe termen scurt (până la 1 an). Mișcările cursului de schimb pun presiune suplimentară asupra capacității de serviciu a datoriei României și asupra deficitului de cont curent, deoarece mai mult de jumătate din datoria administrației publice generale este denominată în valute străine. Nevoile brute de finanțare mari ale României, de aproximativ 55 miliarde de euro în acest an, lasă suveranul dependent de accesul susținut la piață, în timp ce incertitudinea politică este ridicată.