Ilie Bolojan a ajuns vineri dimineață la sediul DNA Iași și nu a făcut declarații la intrare. Audierea are loc într-unul dintre cele mai ample dosare de trafic și cumpărare de influență instrumentate în ultimul an de procurorii anticorupție din Iași, dosar în care apar politicieni, persoane care susțineau că au acces la înalți funcționari și intermediari care ar fi promis rezolvarea problemelor comerciale ale lui Fănel Bogos.

Ilie Bolojan este martor. Ce înseamnă această calitate

În acest moment, Ilie Bolojan este audiat în calitate de martor, nu de suspect sau inculpat. Potrivit Codului de procedură penală, poate fi audiată ca martor orice persoană care cunoaște fapte sau împrejurări care pot constitui probe într-o cauză penală. Martorul are obligația să se prezinte la citație și să relateze conform realității ceea ce cunoaște.

Audierea este importantă pentru reconstituirea unui episod care apare în centrul anchetei: accesul lui Fănel Bogos la premier și ce s-a discutat în timpul întrevederii de la Palatul Victoria.

Totul pornește de la problemele fermelor lui Fănel Bogos

Fănel Bogos administra în fapt, printr-o societate comercială, mai multe ferme avicole din județul Vaslui. Procurorii susțin că în aceste ferme ar fi existat încălcări ale normelor sanitar-veterinare.

În septembrie 2024, la una dintre ferme a fost confirmat un focar de salmoneloză. Bogos ar fi depus ulterior la DSVSA Vaslui un dosar de despăgubire, estimând că societății sale i s-ar cuveni aproximativ 13 milioane de lei.

DSVSA Vaslui ar fi dispus însă o monitorizare strictă a neutralizării a aproximativ 230.000 de păsări și ar fi refuzat aprobarea dosarului de despăgubire.

De aici, potrivit procurorilor, ar fi început eforturile pentru schimbarea directorului DSVSA Vaslui și pentru obținerea unor decizii favorabile companiei.

Miza: aproximativ trei milioane de euro și schimbarea directorului DSVSA

DNA susține că obiectivul final al demersurilor era ca ANSVSA să intervină astfel încât:

să fie anulate măsurile luate în urma controalelor la ferme;

directorul DSVSA Vaslui să fie înlocuit;

în locul acestuia să fie numită o persoană favorabilă intereselor societății;

să fie aprobate dosare de despăgubire de aproximativ trei milioane de euro.

Procurorii descriu mai multe grupuri de persoane cărora Bogos le-ar fi oferit sau promis bani pentru a-și folosi presupusa influență.

200.000 de lei pentru prima „rețea de influență”

DNA spune că, între martie și august 2025, Bogos ar fi promis și remis unui inculpat suma de 200.000 de lei.

În schimb, acesta ar fi susținut că, împreună cu alte persoane, poate apela la oameni din cercul său de influență pentru a determina conducerea ANSVSA să favorizeze firma lui Bogos.

Suma ar fi fost mascată printr-un contract de consultanță. Aceeași persoană ar fi primit și câte 15.000 de lei lunar, printr-o angajare fictivă ca director al societății, susține DNA.

Alte 300.000 de euro promise pentru intervenții la ANSVSA

Într-o altă ramură a dosarului, între iunie și septembrie 2025, Bogos ar fi promis 300.000 de euro altor două persoane pentru intervenții pe lângă conducerea ANSVSA.

DNA spune că, la 10 iunie 2025, aproximativ 200.000 de euro din această sumă ar fi fost deja remiși printr-un contract de consultanță sau management încheiat cu o societate controlată de intermediari.

Alte 250.000 de euro promise unui om care susținea că are acces la politicieni

Din septembrie 2025, Bogos ar fi promis aproximativ 250.000 de euro unui alt inculpat despre care DNA afirmă că susținea că are influență asupra unor înalți funcționari și lideri politici.

Acesta ar fi promis că va determina conducerea ANSVSA să favorizeze compania omului de afaceri.

Pe 6 octombrie 2025, intermediarul i-ar fi promis chiar directorului DSVSA Vaslui funcția de președinte al ANSVSA dacă acesta ar fi acceptat solicitările lui Bogos, conform procurorilor.

Intră în scenă Mihai Barbu

O componentă esențială pentru audierea lui Ilie Bolojan este cea care îl privește pe Mihai Barbu, la acea vreme lider al PNL Vaslui și președinte al Autorității pentru Reformă Feroviară.

DNA a dispus în noiembrie 2025 punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lui Barbu pentru folosirea influenței sau autorității politice în scopul obținerii de foloase necuvenite.

Potrivit ordonanței procurorilor, din februarie 2025 Barbu și-ar fi folosit influența pentru a intermedia întâlniri între Fănel Bogos și „înalți funcționari ai statului”, conducerea ANSVSA și oameni politici.

DNA susține că Barbu i-ar fi promis lui Bogos inclusiv că va interveni pentru ca directorul DSVSA Vaslui să revină asupra măsurilor luate împotriva fermelor sale sau, dacă acest lucru nu era posibil, să fie demis.

23 septembrie 2025: Fănel Bogos ajunge în biroul lui Ilie Bolojan

Momentul care îl aduce acum pe Ilie Bolojan în fața procurorilor are loc la 23 septembrie 2025.

Guvernul a confirmat ulterior că Mihai Barbu solicitase o audiență la premier pentru a discuta probleme politice și că a venit la Palatul Victoria însoțit de Fănel Bogos.

Întâlnirea a durat aproximativ 15 minute.

Potrivit explicațiilor oferite atunci de Executiv, Bolojan nu știa ca cineva să fi cerut sau primit vreun avantaj pentru organizarea audienței, iar discuția nu ar fi produs efecte asupra situației lui Bogos.

Premierul a declarat ulterior că omul de afaceri i-a prezentat nemulțumirile sale legate de modul în care era tratat de autorități.

Bolojan spunea că fusese informat inițial că discuția urma să privească probleme politice și că a avut „un ușor trac” atunci când Bogos a început să prezinte și probleme din afara sferei politice. El a susținut că nu a făcut niciun demers după întâlnire.

Interceptările și suma de 1,5 milioane de euro

Unul dintre cele mai spectaculoase elemente apărute public în dosar este o discuție interceptată.

În conversație, o persoană afirma că Bogos ar fi dat 1,5 milioane de euro pentru a ajunge „față în față cu Bolojan”.

Important: afirmația apare într-o discuție interceptată între alte persoane și nu reprezintă o constatare a procurorilor că suma ar fi fost primită de Ilie Bolojan.

Din aceeași conversație rezulta, dimpotrivă, că întâlnirea nu i-ar fi rezolvat lui Bogos problema și că Bolojan ar fi refuzat să se implice.

Guvernul a transmis încă din noiembrie 2025 că Bolojan nu știa dacă cineva pretinsese sau primise vreun folos pentru intermedierea audienței și că asemenea eventuale fapte trebuie cercetate și sancționate.

Ce pot verifica procurorii prin audierea lui Bolojan

Audierea de vineri poate lămuri direct mai multe momente din cronologia dosarului: cum a fost solicitată audiența din 23 septembrie 2025, ce știa Bolojan înainte ca Fănel Bogos să intre în cabinet, ce i-a cerut concret omul de afaceri, dacă Mihai Barbu a susținut solicitările lui Bogos, ce răspuns a dat premierul și dacă ulterior a transmis vreo solicitare către ANSVSA sau alte instituții.