România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro, circa 66% din alocarea PNRR, se arată în situația la zi, publicată în programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu. Cererea nr. 5 ar mai aduce aproximativ 1,88 mld. euro, iar Cererea finală, nr. 6, are o valoare netă de 4,35 mld. euro. Pierderea estimată în cazul acesteia este de aproximativ 970 de milioane de euro.

Documentul integral poate fi consultat aici: Program_de_guvernare_2026-2028_15oct_LN_final V6_FINAL

Luca Niculescu a anunțat că a depus joi în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor.

Guvernul preia PNRR în etapa finală de implementare. Planul a fost revizuit de trei ori, în 2023, 2025 și 2026. Alocarea actuală este de 20,10 mld. euro: 13,56 mld. euro granturi și 6,54 mld. euro împrumuturi. La aprobarea din 2021, alocarea era de 29,2 mld. euro. Reducerea a vizat mai ales componenta de împrumut, ca să se încadreze în traiectoria de ajustare fiscală. Au fost eliminate și investițiile care nu mai puteau fi finalizate la termen. Componenta de grant a fost securizată integral. Planul cuprinde 66 de reforme și 118 investiții, condiționate de 385 de ținte și jaloane.

Cererile de plată. Toate cele șase cereri de plată au fost depuse, ultima la 30 septembrie 2026. Conform documentului obținut de G4Media și Economedia, sinteza situației PNRR este următoarea:

  • România a încasat până acum 13,27 mld. euro, circa 66% din alocare. Suma include cele 301 mil. euro recuperate pentru jaloanele care fuseseră suspendate din cererea nr. 3.
  • Cererea nr. 5, depusă în august 2026, ar mai aduce aproximativ 1,88 mld. euro. Cu această sumă, încasările ar urca la circa 15,16 mld. euro (75,4%).
  • Cererea finală, nr. 6, are o valoare netă de 4,35 mld. euro. Comisia Europeană trebuie să încheie evaluarea până la 6 noiembrie și să emită decizia până la 20 noiembrie 2026. România va avea apoi două luni pentru a transmite dovezi suplimentare pentru țintele evaluate ca neîndeplinite.
  • Conform datelor prezentate public, pierderea estimată la cererea nr. 6 este de aproximativ 0,97 mld. euro. Riscul ține în principal de reforme: salarizarea unitară în sectorul public (circa 770 mil. euro) și legea decarbonizării (50 mil. euro).
  • Dacă estimările se confirmă, România ar încasa în total circa 18,5 mld. euro din PNRR, peste 90% din plan.

Execuția financiară. La 31 august 2026, coordonatorii de reforme și investiții utilizaseră 13,61 mld. euro din fonduri PNRR. Suma depășește ce s-a încasat de la Comisie (104,9%) și reprezintă 67,7% din valoarea planului. Bugetul de stat a mai contribuit cu 2,71 mld. euro: 0,43 mld. euro cofinanțare națională și 2,28 mld. euro TVA.

Proiectele nefinalizate trebuie terminate până la 31 decembrie 2026, din surse proprii ale beneficiarilor sau din alte surse legale, inclusiv programe naționale precum cele ale AFM. Dacă nu sunt terminate, sumele se recuperează proporțional;

Rapoartele de închidere se depun până la 30 martie 2027, iar raportul național până la 30 iunie 2027.

Noul guvern și-ar propune închiderea PNRR fără pierderi suplimentare.

„Concentrăm resursele administrative ale Guvernului pe documentarea jaloanelor și țintelor din cererile de plată 5 și 6, aflate în evaluarea Comisiei Europene, inclusiv cererea finală, de aproximativ 4,35 mld. euro net. O celulă de închidere a PNRR, la nivelul MIPE și al coordonatorilor de reforme și investiții, răspunde în maximum 5 zile lucrătoare la fiecare solicitare a Comisiei”, se arată în program.

„Evaluăm proiect cu proiect investițiile nefinalizate prin PNRR și concentrăm resursele asupra soluțiilor pentru proiectele viabile. Pentru fiecare investiție matură și justificată economic care nu mai poate fi finanțată prin PNRR stabilim sursa alternativă de finanțare, pe criteriul gradului de execuție: coeziune 2021–2027, alte programe europene, BEI/BERD/BM și, în ultimă instanță, bugetul național”, conform documentului.

Ar urma să se instituie un mecanism unic de monitorizare a obligațiilor post-PNRR (operare, întreținere, indicatori).