România se afundă în criză energetică, în condiţiile în care seceta ţine debitele Dunării la valori istoric reduse, iar reactoarele nucleare de la Cernavodă rămân închise, râurile au şi ele debite mici, în timp ce producţia de energie fotovoltaică începe să scadă, la un consum de seară în creştere.

Adică avem încă şi mai puţină energie la îndemână şi începem să consumăm mai mult, de unde rezultă deficite cronice.

În acest context, Ministerul Energiei promovează un proiect de Hotărâre de Guvern prin care se prelungește starea de alertă energetică până la 31 octombrie și se acordă puteri extinse companiei Transelectrica pentru a aplica măsuri stricte de siguranță în acest interval.

Pentru a preveni un colaps și a menține interconexiunea cu Europa Continentală, HG stabileşte intervenția în sistem a operatorului de transport.

„Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica – S.A., în calitate de operator de transport şi de sistem în domeniul energiei electrice, poate pune în aplicare următoarele măsuri de siguranţă, în următoarea ordine de prioritate:

a) creșterea rezervelor tehnologice de sisteme din unitățile de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ, în vederea utilizării acestora, după caz;

b) pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național;

c) reducerea /anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export;

d) reducerea/anularea schimburilor notificate pe direcția export;

e) limitarea în tranşe a consumului de energie electrică în condiţii stabilite prin Normativul de limitare a consumului de energie electrică”.

Măsurile au caracter obligatoriu și urmăresc protejarea infrastructurii critice până la depășirea perioadei de criză hidrologică estimată pentru finalul lunii octombrie.

Ca să traducem, pentru că urmează o lună critică în energie, Transelectrica poate limita exporturile sau chiar să le anuleze, pentru a păstra cantităţile generate intern pentru consumul intern. Aici trebuie să precizăm că România exportă cantităţi mari de energie pe zi, când e soare, şi importă cantităţi mari, câteodată pe aceleaşi de la export, seara.

Mai mult, Tranelectrica poate limita consumul de energie al unor actori din economie. Aici ar fi vizate fabricile sau alte firme cu consumuri mari şi nu are ca ţintă casnicii.

Regimul hidrologic deficitar a generat blocaje majore în aprovizionarea cu apă necesară răcirii la Centrala Nucleară Cernavodă. După deconectarea Unității 1 la sfârșitul lunii iulie, scăderea accentuată a nivelului apei a impus și oprirea Unității 2 de la Cernavodă iar noi nu mai avem deloc energie nucleară de mai mult de o lună şi jumătate.

Prognozele indică menținerea unor debite reduse la intrarea în țară – chiar şi 1.200 mc la Baziaş, cea mai mică valoare înregistrată vreodată și un risc critic în intervalul 15–22 octombrie, când cotele din bazinul de răcire la Cernavodă s-ar putea apropia sau chiar depăși pragul limită de -262 cm, aşa că pornirea vreunui reactor este exclusă.

Pe ce energie ne bazăm

La sfârșitul lunii septembrie, adecvanța Sistemului Energetic Național (SEN) înregistrează limite severe, la nivelul Energiei estimându-se un consum la vârful de seară de până la 8.000 MW în luna octombrie:

Cărbune: Grupurile pe cărbune pot funcționa la maximum 1.200 MW, din cauza rezervelor limitate de combustibil, potrivit ministerului, însă noi am adăuga că şi din cauza că efectiv nu mai avem alte grupuri pe care să le punem în funcţiune, pentru că au fost dezafectate, în ultimii ani, mii de MW.

Eolian și fotovoltaic: Producția eoliană este volatilă (scăzând la un minim de 600 MW în prima decadă a lunii octombrie), în timp ce energia solară este afectată negativ de nebulozitate și scurtarea zilei – maxime sub 2.800 MW, până acum făceam şi 3.400 MW ziua.

Context regional: Ungaria se confruntă cu retragerea temporară din exploatare a unui grup nuclear de la Paks (aproximativ -500 MW), ceea ce restrânge drastic posibilitățile de import pe fondul unei crize regionale.

Ministerul subliniază că „există un risc de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică, când, în lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum, în vederea asigurării funcționării stabile, pot apărea consecințe economice și sociale grave.”