România a încasat astăzi peste 301 milioane de euro din PNRR, fonduri aferente cererii de plată nr. 3, care fuseseră suspendate de Comisia Europeană, anunță ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.

Din această sumă, 298,6 milioane de euro reprezintă granturi nerambursabile, iar aproximativ 2,6 milioane de euro reprezintă împrumuturi.

Nazare a precizat că este vorba despre fonduri recuperate în urma „eforturilor instituționale și a dialogului cu Comisia Europeană pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România”.

„Din perspectiva Ministerului Finanțelor, aceste încasări au o importanță directă pentru finanțarea deficitului bugetar şi pentru administrarea lichidităților Trezoreriei Statului. Fiecare euro atras din fonduri europene, în special din componenta nerambursabilă, contribuie la diminuarea presiunii asupra finanțării bugetului și la o gestionare mai eficientă a resurselor publice”, a transmis Nazare, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Prin această plată, România ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro încasate prin PNRR.

Acesta a precizat că sunt importante obligațiile financiare rămase.

„Trebuie să recunoaștem efortul instituțiilor, autorităților locale și beneficiarilor care au reușit să finalizeze investiții și să ducă la îndeplinire reformele asumate. Aceste rezultate trebuie evidențiate și evaluate inclusiv prin beneficiile economice și sociale pe care le produc. În același timp, trebuie să avem o evaluare riguroasă, investiție cu investiție, pentru a vedea ce s-a finalizat, ce impact a fost generat în economie, ce proiecte mai pot fi duse la bun sfârșit și, foarte important, cât mai avem de plătit şi din ce surse de finanțare”, a transmis Nazare.

Aceeași evaluare trebuie făcută și în privința reformelor.

„Nu este suficient ca o reformă să fie îndeplinită formal pentru a încasa o sumă din PNRR. Trebuie să vedem în ce măsură reformele adoptate sunt efectiv aplicate, dacă produc schimbările pentru care au fost asumate și ce impact au asupra eficienței administrației, productivității economiei şi sustenabilității finanțelor publice”, a spus ministru.

Acesta a mai transmis că evaluarea este esențială pentru pregătirea bugetului anului 2027.

Bugetul anului curent a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an, în corelație cu cheltuielile planificate pentru realizarea investițiilor și reformelor.

„Pe măsură ce procesul de evaluare și închidere a PNRR avansează, trebuie să actualizăm această imagine: ce sume vor fi efectiv încasate, ce cheltuieli au fost deja efectuate, ce obligații rămân de achitat, ce investiții necesită continuarea finanțării și care sunt implicațiile bugetare ale reformelor asumate”, a declarat Nazare.

Acesta a mai spus că Ministerul Finanțelor a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene şi ordonatorilor de credite actualizarea și consolidarea acestor informații, pentru o imagine completă și realistă a situației financiare a PNRR.

„Aceste date vor constitui baza discuțiilor și deciziilor privind rectificarea bugetară din acest an, dar și fundamentarea bugetului pentru 2027, inclusiv în ceea ce privește necesarul de finanțare, prioritizarea investițiilor și obligațiile care vor trebui acoperite din bugetul național”, a spus Nazare.

„În perspectiva viitorului cadru financiar european, trebuie să trecem de la o abordare concentrată predominant pe absorbția fondurilor la una orientată spre rezultate, impact economic și beneficii concrete pentru cetățeni”, a mai spus ministrul.