Deputatul PSD Lucian Morar și-a anunțat, vineri, demisia din partid, fiind nemulțumit de varianta propusă de PSD privind reforma administrativ-teritorială.

El a declarat pentru Antena 3 CNN că nu este de acord cu ideea contopirii județului Maramureș cu județul Cluj în urma reformei.

„Eu nu mi-am dorit să plec din Partidul Social Democrat. Dar trebuie ca cineva să tragă semnal de alarmă”, a spus el într-o declarație pentru Antena 3 CNN.

Într-o postare pe Facebook, el a criticat varianta discutată în ultimele zile în spațiul public privind reorganizarea teritorială.

„NU voi fi niciodată de acord cu dispariția județului Maramureș din punct de vedere administrativ! În ultimele zile, agenda publică din România este dominată cu tema reorganizării administrative a țării. În cadrul acestui plan de reorganizare administrativă prezentat în spațiul public, se discută de dispariția județului Maramureș și contopirea acestuia în regiunea Cluj. Vreau să fie foarte clar: NU voi fi niciodată de acord cu un asemenea plan și mă voi opune cu fermitate!”, a scris Lucian Morar.

„Înaintașii noștri au luptat pentru ca acest ținut, Maramureșul, să-si păstreze identitatea și statutul administrativ. Din păcate, se pare că decidenții politici de la București sau Bruxelles ai partidelor politice nu țin cont de istoria, tradițiile și voința oamenilor acestui județ. (…) Aleg să nu fac parte din acest grup de politicieni maramureșeni care preferă să tacă de teama de a nu deranja conducerile naționale ale partidelor din care fac parte. Începând de astăzi, mă declar dizident pentru Maramureș!”, a mai adăugat acesta.

Ce presupune reforma administrativ-teritorială

Reorganizarea administrativ-teritorială discutată propusă de PSD vizează reducerea numărului de administrații locale prin comasarea unor comune și orașe. Unul dintre scenariile prezentate de PSD ia în calcul comunele cu mai puțin de 3.000 de locuitori și orașele care nu ating pragul de 10.000 de locuitori.

Potrivit datelor prezentate anterior de Dragoș Benea, cel responsabil pentru implementarea acestei reforme, peste 450 de unități administrativ-teritoriale au mai puțin de 1.500 de locuitori, iar aproximativ 1.100 au o populație de până la 3.000 de locuitori.

Printre criteriile discutate pentru reorganizare se numără populația, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, legăturile de transport și accesul la servicii publice.