Arestarea lui August Hanning, fost președinte al serviciului german de informații externe, Bundesnachrichtendienst (BND), și a fostului său șef de cabinet, Manfred D., amenință să provoace o ruptură majoră în relațiile Germaniei din domeniul informațiilor, potrivit analiștilor, pe măsură ce amploarea scandalului începe să fie înțeleasă în străinătate, scrie DW.

Manfred D. este acuzat că i-a vândut lui Hanning aproximativ 2.000 de documente strict secrete pe o perioadă de 12 ani, mult după ce acesta din urmă a părăsit BND în 2005, la finalul unui mandat de șapte ani în fruntea serviciului. Manfred D. a continuat să lucreze pentru toți succesorii lui Hanning, inclusiv pentru actualul șef al BND, Martin Jäger, înainte de a se pensiona în luna martie a acestui an.

Procurorul a precizat că, într-o ocazie, Hanning „a folosit informații secrete furnizate de Manfred D. pentru a redacta o analiză destinată unui ofițer al unui serviciu de informații străin”.

Potrivit lui Florian Flade, reporter al postului public de televiziune ARD, majoritatea acestor documente erau rapoarte săptămânale de informații pe care BND le transmitea guvernului german, incluzând cele mai recente descoperiri ale agențiilor de informații partenere din alte țări.

„Este o chestiune extrem de delicată, deoarece implică agenții partenere din alte țări”, a declarat Flade în cadrul podcastului „Berlin Briefing” al DW. „Și am aflat că acest lucru include și informații despre programul nuclear iranian, armata rusă, precum și despre războiul din Ucraina.”

Încredere zdruncinată, credibilitate zdruncinată

Unii analiști afirmă acum că cea mai mare îngrijorare o reprezintă concluziile pe care agențiile de informații ale țărilor aliate le vor trage din acest scandal. Se știe că, în trecut, Agenția Centrală de Informații din SUA a împărtășit informații despre islamiștii radicali din Germania, ceea ce a contribuit, probabil, la prevenirea unor atacuri teroriste în țară.

Dacă se dovedește acum că informațiile părăseau BND prin intermediul lui Hanning, această relație ar putea fi subminată, mai ales dacă, în cele din urmă, informațiile ajungeau și în mâinile agențiilor de informații din Rusia și China — deși nu există încă nicio indicație în acest sens.

„Se produce un prejudiciu imens nu doar pentru imaginea publică a BND”, a declarat Flade. „În cadrul BND se efectuează în prezent o evaluare a prejudiciului. De asemenea, se poartă discuții cu partenerii pe această temă, deoarece se dorește să se afle dacă informațiile lor au fost transmise altor țări.”

Acest lucru ar putea avea, de asemenea, consecințe potențiale asupra securității naționale a Germaniei în contextul confruntării tot mai intense cu Rusia. BND, care este în prezent supus unor restricții legale mai stricte decât alte agenții de informații din lume, consideră că relația sa cu omologul american este vitală.

„S-ar putea produce o schimbare în ceea ce privește volumul de informații provenite din SUA și din alte surse”, a adăugat Flade. În cele din urmă, a subliniat el, ar putea fi dificil pentru BND să afle ce anume nu i se spune.

Cu doar o zi înainte de izbucnirea scandalului, actualul președinte al BND, Martin Jäger, și-a reiterat îngrijorarea că Germania ar putea aluneca într-un conflict militar cu Rusia, declarând în cadrul unei audieri parlamentare că Kremlinul ducea deja un „război din umbră” și că reînarmarea militară suplimentară era „din păcate necesară” — deși a precizat că, în prezent, nu există indicii privind pregătiri active din partea Rusiei.

Flade a afirmat că, în culise, Jäger este furios din cauza scurgerii de informații din partea lui Manfred D. și a convocat marți o ședință cu toți oficialii BND pentru a sublinia cât de grave ar putea fi consecințele divulgării informațiilor. De asemenea, se pun în aplicare noi măsuri de securitate internă.

Noul caz nu putea să apară într-un moment mai nepotrivit pentru Jäger sau pentru BND. Pe de o parte, se pregătesc în prezent noi legi pentru extinderea competențelor agenției, în parte pentru a îmbunătăți prestigiul BND în rândul partenerilor săi străini.

Pe de altă parte, un alt agent al BND, Carsten L., și un om de afaceri pe nume Arthur E. sunt judecați în prezent la Berlin sub acuzația de trădare, pentru că au transmis documente clasificate serviciului secret rus în 2022.

Noi reguli pentru foști funcționari?

Cazul a ridicat, de asemenea, întrebări cu privire la ce ar trebui și ce nu ar trebui să li se permită foștilor funcționari din serviciile de informații să facă odată ce își părăsesc funcția. După ce a părăsit BND, Hanning și-a înființat propria firmă de consultanță în domeniul securității, unde se pare că și-a folosit contactele și cunoștințele pentru a-și consilia clienții. Acest lucru este legal și tolerat, dar mulți consideră că nu ar trebui să fie așa.

Timo Lange, de la ONG-ul LobbyControl, a afirmat că cazul Hanning arată de ce foștilor oficiali din serviciile de informații trebuie să li se interzică să lucreze ca consultanți în domeniul securității, în orice calitate, pentru tot restul vieții.

„Este fundamental problematic ca oficialii de rang înalt din sectorul serviciilor de informații sau din cel militar, după ce părăsesc serviciul public, să acționeze ca consultanți pentru diverși — și, în unele cazuri, necunoscuți — clienți din străinătate”, a declarat Lange într-un comunicat. „Aceasta reprezintă o poartă evidentă pentru influența străină nelegitimă și pune în pericol interesele de securitate ale Germaniei și ale Uniunii Europene.”

Însă, așa cum a subliniat Flade, parcursul profesional al lui Hanning nu este tocmai neobișnuit. „Acești oameni încearcă pur și simplu să câștige niște bani cu ceea ce știu să facă cel mai bine, și anume să-și creeze rețele de contacte și apoi să vândă evaluările de securitate pe care le realizează”, a spus el. „Și da, să lucreze pentru companii sau chiar pentru alte țări în calitate de consultanți.”