Analiză EL PAIS (Spania), via Rador: Lupta împotriva lipsei de locuințe ar putea propulsa Partidul Stângii să conducă guvernul regional din Berlin pentru prima dată în istorie, după alegerile de duminică. Candidata lor, Elif Eralp, ar putea deveni primul primar germano-turc al capitalei. Dar niciodată până acum alegerile nu au fost atât de strânse. Partidul Stângii și conservatorii – aflați în prezent la guvernare – sunt aproape la egalitate în sondaje, urmați îndeaproape de partidul de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) – care se preconizează că își va dubla sprijinul – și de Partidul Verde.

Partidele de stânga se așteaptă la o mobilizare mai mare a alegătorilor din cauza îngrijorărilor stârnite de recenta victorie a extremei drepte în landul Saxonia-Anhalt.

„Ar transmite un semnal foarte clar dacă cineva cu origini imigrante ar deveni primar al Berlinului, deoarece AfD își bazează politica în principal pe opoziția față de persoanele cu origini imigrante”, a comentat recent Eralp la o întâlnire cu presa străină. Experții anticipează de asemenea un efect la urne. „În sondajul post-electoral, am observat o creștere a sprijinului pentru Verzi și Stânga. Există un mic efect de mobilizare anti-AfD”, explică Peter Matuschek, politolog și cercetător la institutul de sondaje Forsa.

Berlinul este un oraș eterogen, iar acest lucru se reflectă în modelele sale de vot. Însă o coaliție între Stânga, Verzi și Social-Democrați ar putea fi cel mai probabil rezultat pentru a succeda guvernului conservatorului Kai Wegner, care s-a confruntat cu critici aspre pentru că a jucat tenis în timp ce anumite părți ale Berlinului au suferit o pană de curent în urma unui atac asupra infrastructurii energetice în timpul unei perioade de frig. Acest incident a dus la înlocuirea sa în calitate de candidat de către Stefan Evers. „Oamenii sunt nemulțumiți de acest guvern din cauza promisiunilor încălcate în probleme precum educația și locuințele”, subliniază Matuschek. „Moștenirea actualului guvern nu este mai bună decât cea a precedentei coaliții Verzi-Socialiste. Și asta lasă de asemenea un loc considerabil pentru un partid precum AfD”, adaugă el.

Contrar mesajului pe care l-ar putea promova extrema dreaptă, locuitorii Berlinului nu sunt prea îngrijorați de imigrație, deoarece trăiesc cu ea de ani de zile, ci mai degrabă de dificultatea de a găsi o locuință. Într-un oraș în care peste 80% dintre locuitori locuiesc cu chirie – una dintre cele mai mari rate din Germania – căutarea unui apartament a devenit un coșmar. Conform cifrelor oficiale, chiriile actuale sunt, în medie, cu 69% mai mari decât în ​​2016. Deși este adevărat că alte orașe sunt mai scumpe, salariile medii din Berlin sunt relativ mici, iar rata șomajului este de 10,6%.

Prin urmare, Stânga, parțial moștenitoare a vechiului partid post-comunist din Germania de Est, a ales problema locuințelor drept principal câmp de luptă și s-a angajat, printre altele, să ia locuințele de la marile companii precum Deutsche Wohnen – proprietara a peste 100.000 de locuințe numai în Berlin – astfel încât acestea să treacă în mâinile statului și să devină locuințe accesibile, urmând dorințele berlinezilor dintr-un referendum din 2021.

Problema găsirii unei locuințe este împletită cu creșterea accentuată a populației Berlinului, care a câștigat aproape o jumătate de milion de locuitori din 2011, ajungând la 3,9 milioane, și care nu a cunoscut nicio construcție nouă de apartamente sau infrastructură, tot din cauza unei datorii publice care depășește în prezent 69 de miliarde de euro.

În plus, Berlinul a primit mii de refugiați, în principal din Siria și apoi din Ucraina. În total, anul trecut au fost aproximativ 177.000 de refugiați în capitală. Această cifră se adaugă la alți străini, aducând totalul la aproape un milion. Capitala Germaniei este, așadar, un oraș multicultural, unde 41,7% dintre locuitori sunt din altă țară sau au un trecut de migrație, așa cum este cazul candidatei Partidului Stânga.

Însă niciun oraș nu este imun la ascensiunea extremei drepte. Nici măcar Berlinul, unde AfD se așteaptă să-și dubleze rezultatul anterior, ajungând la aproximativ 18%, conform sondajelor, foarte aproape de Stânga (20-23%) și de conservatori, tot în jur de 20%.

Pentru a înțelege aceste cifre, este important să știm că Berlinul nu se limitează la cartierele populare din centru, dominate de Stânga și de Verzi, unde se află celebrele cluburi de muzică electronică și cultura underground, care atrag mii de vizitatori în fiecare an. Capitala Germaniei include și cartierele vestice, dominate de conservatori, și cartierele estice, care înclină spre AfD. „Alegătorul tipic al AfD este puternic motivat de politica națională, imigrație și toate problemele legate de Friedrich Merz [cancelarul german]”, explică Matuschek.

Districtul care cuprinde cartierele Marzahn și Hellersdorf din Berlinul de Est, cu aproape 300.000 de locuitori, este principalul bastion al AfD. La ultimele alegeri regionale, au obținut 19,2% din voturi, o cifră care ar putea crește la 36%. Zona este caracterizată de clădirile de apartamente distinctive din Germania de Est, cunoscute sub numele de Plattenbauten, care au fost construite în principal între 1960 și 1980. Aceste clădiri se află în rânduri lungi, oferind puține opțiuni de agrement, cu excepția unui mare centru comercial care este centrul activității. Restul este rezidențial.

„Există, mai presus de toate, probleme legate de imigrație și locuințe”, explică Martina – care preferă să nu-și dea numele de familie – o femeie de 65 de ani care a trăit toată viața în Marzahn și spune că acesta este motivul pentru care votează pentru AfD. „Ei abordează problema imigrației și, pentru mine, sunt cea mai bună alternativă”, spune ea, chiar dacă această zonă are doar 20% rezidenți străini, un procent scăzut în comparație cu alte zone.

Pentru Alexander, care preferă să fie cunoscut doar după prenume, una dintre principalele probleme este lipsa școlilor. El critică construirea de centre pentru refugiați în locul unor unități educaționale, dar nu crede că există o problemă cu migrația. Acest german în vârstă de 48 de ani va vota și el pentru AfD. „Am votat întotdeauna pentru CDU. Poate că nici AfD nu face totul bine, dar lucrurile nu pot fi mai rele. În acest moment, prețurile continuă să crească, totul devine mai scump. Pur și simplu nu mai știi cum vei plăti pentru toate. Mai ales pensionarii”.

Pentru Gordon Lemm, candidatul Partidului Social Democrat din Germania (SPD) în această circumscripție, alegătorii AfD „au o prezență foarte puternică pe rețelele de socializare și au reușit să devieze problemele politice și sociale de la întrebările fundamentale ridicate spre dezbatere, reducându-le la simple emoții, în special cele negative: frică, respingere sau groază”. „Și oamenii care se tem sunt mult mai puțin receptivi la argumente raționale”, spune el. În timpul campaniei, acest politician a vorbit cu foști alegători SPD care optează acum pentru AfD. „Când sunt întrebați de ce, aceștia menționează adesea greșeala de a stabili priorități; spun că cheltuim mulți bani pe probleme queer și pe imigranți, dar nu și pe populația activă obișnuită”, explică el.

Însă nu toată lumea votează pentru AfD. Sigrid Kussman, originară din Chemnitz, dar locuind în Marzahn din 1973, recunoaște că, deși în mod tradițional a înclinat spre SPD, încă nu știe cu cine va vota. Dar cu siguranță nu va fi AfD. La 88 de ani, este îngrijorată de ascensiunea extremei drepte și de viitorul celor două fiice și al celor trei nepoți ai săi. „Nu știu de ce situația scapă din nou de sub control”, spune ea. „Am trăit un război mondial. Nimeni nu vrea să se mai întâmple așa ceva. Tinerii nu știu cum a fost”, explică ea, așezată într-o stație de autobuz. „Eu, de exemplu, am trăit direct al Doilea Război Mondial. Eram foarte tânără, dar unele lucruri mi-au rămas întipărite în memorie, cum ar fi momentul în care totul ardea”, își amintește ea. „Tatăl meu a murit în război. A fost foarte greu. Este o problemă dacă uităm tot ce s-a întâmplat în Germania”.

Traducere Rador: Rodezia Costea