Magistrații care au dat în judecată statul pentru a-și recupera salarii restante au de încasat o sumă totală de 12,79 miliarde de lei, conform informațiilor obținute de Economedia și G4Media. Această sumă va pune probabil o presiune uriașă pe deficitul bugetar, redus deja cu mari eforturi de România.

Amintim că magistrații și-au majorat singuri salariile, prin sentințe definitive, iar în ultimii aceste plăți au tot fost reeșalonate de guverne, din cauza constrângerilor bugetare.

Acum, cele mai recente informații arată că datoriile Guvernului către sistemul judiciar se ridică la valoarea totală de 12,79 miliarde lei, din care 10,25 miliarde lei drepturi salarile și 2,5 milioane lei dobânzi.

Conturile Fiscului riscă să fie poprite

Magistrații care au dat statul în judecată pentru a-și putea obține drepturile salariale restante au început să pună popriri pe conturile unor instanțe, iar procedura de executare silită ar putea putea ajunge în cele din urmă până la conturile Fiscului.

Un document obținut de Economedia arată că 47 de magistrați au obținut în august poprirea conturilor Tribunalului Argeș, pentru datorii de 26,9 milioane de lei.

Ulterior, în septembrie, suma pentru care se cere executarea silită a fost majorată, iar popririle au ajuns la 30,6 milioane de lei, potrivit unui document transmis de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș către conducerea ANAF, obținut de Economedia.

Tribunalul Argeș nu a indicat ce sume poate pune la dispoziția administrației fiscale locale, pentru a fi poprite sau indisponibilizate.

În aceste condiții, ANAF avertizează că există riscul ca DGRFP Ploiești, direcția regională de care aparține Fiscul din Argeș, să ajungă ea însăși debitor în procedura de executare, iar conturile sale de disponibilități să fie poprite.

Cum poate ajunge poprirea la conturile Fiscului

Adresa transmisă de AJFP Argeș către conducerea ANAF, consultată de Economedia, descrie situația creată de dosarul de executare.

La 10 august 2026, AJFP Argeș a primit o adresă de înființare a popririi asupra conturilor Tribunalului Argeș, pentru obligații în cuantum de 26.928.743,89 lei. Creditorii sunt 47 de magistrați, iar debitorul este Tribunalul Argeș.

În baza adresei, Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică Argeș a înființat poprirea asupra conturilor instituției debitoare.

Ulterior, la 3 septembrie 2026, în același dosar de executare, AJFP Argeș a primit o nouă adresă de înființare a popririi, „prin majorarea sumei inițiale”, până la un total de 30.629.210,89 lei, pentru aceiași creditori.

Problema este că Tribunalul Argeș nu a transmis, până la data documentului, sumele care pot fi efectiv poprite sau indisponibilizate.

Potrivit adresei AJFP Argeș, această situație creează „riscul transformării instituției fiscale în debitor” prin procedura validării popririi prevăzută de Codul de procedură civilă și, ulterior, al popririi conturilor de disponibilități ale DGRFP Ploiești.

Cu alte cuvinte, dacă procedura de executare avansează în această direcție, creditorii nu s-ar mai limita la conturile Tribunalului Argeș, ci ar putea ajunge, prin mecanismul juridic descris de Fisc, la conturile direcției regionale a ANAF care gestionează trezoreria.

Miza: miliardele de lei revendicate de magistrați

Cazul de la Tribunalul Argeș ar putea fi doar primul dintr-o serie de metode prin care magistrații încearcă să își recupereze drepturile restante.

În acest an, disputa dintre Guvern și sistemul judiciar privind acete drepturi salariale a ajuns inclusiv la Curtea Constituțională.

Înalta Curte de Casație și Justiție a chemat Guvernul în judecată pentru plata unor drepturi salariale restante ale magistraților. Miza financiară indicată de Înalta Curte este de ordinul miliardelor de lei.

Guvernul Bolojan a contestat la CCR existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte, în contextul litigiului privind plata acestor drepturi.

Curtea Constituțională a respins miercuri, 7 octombrie, ca inadmisibilă sesizarea premierului Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Guvernul României a făcut recurs la procesul intentat de Înalta Curte de Casație și Justiție. Guvernul a susținut că situația poate crea un precedent pentru alte instituții și ordonatori de credite care ar putea solicita ulterior plata unor drepturi stabilite prin decizii ale instanțelor.

Săptămâna aceasta Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul Guvernului.

Procesul de fond s-a judecat la Curtea de Apel București, iar Înalta Curte nu a făcut decât să confirme sentința Curții de Apel.

Potrivit sentinței, plata trebuie făcută în 10 zile, iar în caz contrar Guvernul ar urma să plătească penalități de 1% pe zi – adică 356 % pe an.

De unde provin restanțele salariale

Disputa privind salariile magistraților are la bază o serie de hotărâri judecătorești prin care magistrații au obținut drepturi salariale suplimentare sau recalculări ale veniturilor, în unele cazuri prin invocarea principiului nediscriminării prevăzut de legislația privind combaterea discriminării.

Problema a fost ridicată încă din 2008 de Curtea Constituțională.

Prin deciziile pronunțate atunci, CCR a stabilit că instanțele nu pot transforma legislația privind discriminarea într-un instrument prin care să anuleze sau să înlocuiască norme legale de salarizare cu reguli create pe cale judiciară.

Într-o altă decizie, nr. 838/2009, pronunțată într-un conflict juridic de natură constituțională, CCR a stabilit că Înalta Curte are obligația de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii, dar nu are competența de a institui, modifica sau abroga norme juridice cu putere de lege.

Cu toate acestea, procesele privind drepturile salariale ale magistraților au continuat, iar hotărârile definitive pronunțate în aceste litigii au generat obligații de plată pentru stat.