După victoria detașată a AfD în landul est german Saxonia-Anhalt scrutinele de duminică de la Berlin și din Mecklenburg Pomerania Inferioară, land din nord-estul Germaniei de la Marea Baltică lupta se anunță mult mai echilibrată.

În alegerile pentru Camera Deputaților de la Berlin (cu statut de land federal), cinci partide sunt creditate cu scoruri medii între 12 și 20%: Linke (Stânga) și Uniunea Creștin Democrată (CDU) 20%, AfD 18%, Verzii 16% și Partidul Social Democrat (SPD) 12%. În urma alegerilor din 2023, scrutin repetat după invalidarea alegerilor din 2021, la putere se află în capitală o coaliție CDU – SPD, aceeași ca și în Bundestag, parlamentul federal.

Pe lângă impopularitatea coaliției federale condusă de cancelarul Friedrich Merz, la Berlin SPD a fost atins și de acuzațiile de corupție la adresa candidatului său la funcția de primar Stephen Krach, al cărui domiciliu a fost percheziționat recent de poliție care-l suspectează de luare de mită.

Clasarea AfD pe primul loc la Berlin, chiar dacă nimeni nu va accepta să intre într-o coaliție cu extrema dreaptă, ar fi un șoc pentru clasa politică germană, aici unde vestul de tradiție democrată se întâlnește cu fostul stat comunist din est. Fărâmițarea votului la Berlin va îngreuna mult formarea unei coaliții viabile

Duel SPD – AfD la Mecklenburg

În Mecklenburg Pomerania Inferioară, deși multă vreme aflat în urmă în sondaje, SPD, partidul condus de ministra-președintă Manuela Schwesig a recuperat hamdicapul față de AfD, condus aici de Leif-Erik Holm, deputat în Bundestag din 2017 (35% – 37% și 37% – 36% în cele mai recente sondaje).

Foto: Facebook Manuela Schwesig / Leif Erik Holm

Schwesig, care conduce executivul landului din 2017, are avantajul popularității personale – 60% dintre alegători ar vota-o dacă ministrul-președinte ar fi ales prin vot direct. Dar SPD, care a guvernat din 2021 în coaliție cu Stânga (Linke) și aflat la guvernare fără întrerupere în Landtag-ul (parlament regional) de Schwerin din 1998 suferă de uzura puterii și mai ales de impopularitatea guvernului federal al cancelarului și liderului Uniunii Creștin Democrate (CDU), Friedrich Merz, în coaliție cu SPD. Schwesig a făcut o campanie personalizată – “Femeia împotriva albastrului”, referire directă la culoarea AfD, prezentându-se ca alternativă la venirea “extremiștilor la putere”.

Ca și la nivel federal și în Saxonia-Anhalt, AfD bate monedă pe problemele economice și sociale și pe imigrație. Holm a vorbit de “remigrația” refugiaților sirieni, sosiți aici în 2015, un termen contestat și asociat de adversarii AfD cu rasismul. Interesant este faptul că Mecklenburg Pomerania Inferioară are cei mai puțini străini din toate cele 16 landuri – circa 124.000 din 1,6 milioane, adică 7,5%, majoritatea fiind ucraineni veniți după războiul declanșat de Rusia în 2022 împotriva Ucrainei, precum și polonezi veniți de peste frontiera cu Polonia.

Schwesig speră ca SPD să se claseze pe primul loc pentru a putea forma o nouă coaliție, iar în caz că AfD se clasează pe primul loc să poată forma o coaliție cu Stânga, CDU și Verzii (dacă aceștia din urmă depășesc pragul de intrare în Landtag de 5%). Cele patru partide au o politică de “cordon sanitar” politic prin care refuză orice alianță cu AfD.

Rezultatul scrutinelor de la Berlin și din Mecklenburg-Pomerania Inferioară va fi urmărit cu mare atenție la Berlin, o nouă victorie a AfD, aflat deja la 30% în intențiile de vot pe ansamblul Germania, în timp ce CDU a căzut sub 20%, iar SPD este pe la 15 – 16%, riscând să destabilizeze grav guvernul condus de cancelarul Merz.