Drumul expres București–Târgoviște a ajuns la etapa acordului de mediu și nu a fost ținut la sertar de PSD, susține fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor Ionuț Săvoiu, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Economedia. Proiectul a parcurs etape de evaluare a impactului asupra mediului, iar în prezent așteaptă  emiterea acordului de mediu. Emiterea acestui document este îngreunată de traseul drumului, despre care Ionuț Săvoiu ne-a explicat că este bătut în cuie. Drumul ar trece printr-o Plantație de aluni, și un sit al Natura 2000.

Declarațiile vin după ce secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Horațiu Cosma a afirmat că proiectul a fost ținut la sertar de PSD. Ionuț Săvoiu, care a urmărit proiectul în perioada în care a ocupat funcția de secretar de stat, susține că acesta a avansat până în etapa actuală și că procedura de mediu este ultimul aviz necesar înaintea etapelor următoare de aprobare.

„Un proiect care a intrat în acord de mediu în 2026 nu a fost la sertar”, a declarat Ionuț Săvoiu pentru Economedia.

Potrivit unui anunț public al CNAIR, compania a depus raportul privind impactul asupra mediului și studiul de evaluare adecvată pentru proiectul „Drum expres București–Târgoviște”, propus în județele Dâmbovița și Ilfov. Dezbaterea publică asupra celor două documente a fost programată pentru 27 iulie 2026, la Târgoviște și Buftea. În urma procedurii, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) poate emite acordul de mediu sau poate respinge solicitarea.

Săvoiu consideră că durata procedurii este normală pentru un proiect de asemenea complexitate. Documentația trebuie analizată din perspectiva efectelor asupra mediului, iar observațiile primite pot impune clarificări sau modificări înainte de emiterea acordului.

Fostul secretar de stat nu a avansat un termen pentru obținerea acordului de mediu. El estimează însă că, după emiterea acestuia, etapele ulterioare ar putea dura între trei și șase luni.

Plantația de aluni, unul dintre punctele sensibile ale traseului

Unul dintre exemplele invocate de Ionuț Săvoiu pentru a explica dificultățile din procedura de mediu este o plantație de aluni aflată pe traseul drumului expres. Potrivit acestuia, proprietarul ar fi reclamat că investiția ar putea afecta producția și ar putea genera pierderi pentru afacere.

Fostul oficial contestă această justificare și susține că proprietarul ar urma să fie despăgubit pentru terenul afectat și ar putea folosi banii pentru a extinde plantația în altă parte.

Aceste situații trebuie analizate în cadrul procedurii de mediu, iar eventualele observații sau solicitări de completare a documentației pot influența calendarul emiterii acordului. Săvoiu susține însă că durata de până acum nu este neobișnuită pentru un proiect de asemenea anvergură și nu consideră că așteptarea acordului demonstrează că investiția a fost ținută la sertar.

Un alt punct sensibil al traseului este apropierea de o zonă Natura 2000 din apropierea Târgoviștei, pe valea superioară a râului Ilfov, unde se află mai multe lacuri. Ionuț Săvoiu afirmă că eventualele efecte asupra faunei și zgomotul produs de trafic trebuie gestionate prin măsuri de protecție, dar consideră că mutarea traseului ar fi foarte dificilă în acest stadiu.

Procedura de mediu presupune și verificări în relație cu Apele Române. În cazul unui proiect de asemenea amploare, documentația trebuie să țină cont de condițiile impuse de mai multe instituții și de situația terenurilor și a investițiilor existente de-a lungul traseului.

Drumul expres spre A0 și Otopeni, diferit de modernizarea DN71

Drumul expres București–Târgoviște este gândit să lege reședința județului Dâmbovița de autostrada A0 și de zona Otopeni. Traseul se îndreaptă spre sud-est, printr-o zonă diferită de cea deservită de actualul DN71, și ar urma să preia o parte din traficul de tranzit și de marfă.

Fostul secretar de stat susține că proiectul este necesar alături de modernizarea DN71 Bâldana–Târgoviște, nu în locul acesteia. În timp ce drumul expres ar asigura o conexiune rapidă cu rețeaua de mare viteză, modernizarea drumului național răspunde nevoilor locuitorilor și navetiștilor din localitățile traversate.

„Dâmbovița are nevoie de ambele proiecte, modernizarea DN71 pentru asigurarea parametrilor tehnici traficului actual și siguranța circulației în zonă și drumul expres pentru transport de tranzit cu viteză sporită la A0 și dezvoltare economică în zonă și județ”, a explicat fostul secretar de stat..

Disputa politică pe tema prioritizării lucrărilor la drumul expres și renunțării la modernizarea drumului național continuă, însă, potrivit lui Săvoiu, ambele proiecte au avansat în perioada 2022–2026. În opinia sa, traficul de proximitate și navetismul trebuie tratate separat de traficul de tranzit, iar dezvoltarea unui drum expres nu elimină nevoia de a aduce drumul național la parametri tehnici actuali.

Fostul secretar de stat a mai atras atenția asupra unui alt proiect, drumul expres Găești–Târgoviște–Ploiești, despre care afirmă că a fost demarat mai devreme, dar nu a ajuns încă la etapa acordului de mediu.

Pentru drumul expres București–Târgoviște, următorul pas esențial rămâne finalizarea procedurii de mediu. Până atunci, proiectul nu poate trece la etapele ulterioare de aprobare.